Cum servește transparența procesului decizional interesului public au discutat participantele care s-au înscris la programul de capacitare a femeilor-lidere, inițiat în raioanele Criuleni și Dubăsari de către Centrul de Justiție Socială „Echitate”.
Scopul instruirilor – motivarea femeilor să devină piloni al securității, echității și dreptății în societate. În cea de-a treia zi a primului ciclu de instruiri, împreună cu experta în domeniul transparenței și accesului la informații, Ala Revenco, care este și directoare executivă a AO „Părinți Solidari”, au analizat paginile web ale mai multor autorități publice, pentru că acestea sunt primele surse de informare despre activitatea autorităților.
În temeiul celor discutate despre transparența procesului decizional, participantele au elaborat recomandări de îmbunătățire a calității informațiilor accesibile publicului. Femeile au observat că paginile pe alocuri sunt completate doar cu date despre primar, nu și despre ceilalți angajați ai administrației publice locale. Pe pagină se cer a fi și informațiile de contact ale altor instituții subordonate, regulamente de activitate, anunțuri despre inițierea elaborării deciziilor, rapoarte, etc.
”Un criteriu important al transparenței este prezența pe pagină a bugetului aprobat și achizițiilor planificate. Lipsa acestor informații poate fi catalogată drept o abatere gravă de la principiile transparenței. Este un moment cheie pentru interesul cetățeanului. Vă prezint exemplul paginii web a s. Talmaza, care are rubrica ”Bugetul pentru cetățeni”, prezentat simplu, pe înțelesul oamenilor. Vedeți aici veniturile, cheltuielile, dar și rezultatul sondajului la care au participat cetățenii și care s-au expus prin vot referitor la cele mai importante cheltuieli pentru localitatea lor, se văd sumele pentru bugetare participativă. Și bugetul național este prezentat în asemenea format pe pagina Ministerului Finanțelor, este informativ pentru ca cetățenii să înțeleagă cum este repartizat bugetul statului, câți bani se alocă pe domenii, pe programe, pe localități, care-s veniturile și cheltuielile la general. Vedeți că 36% din buget se cheltuie pentru pensii și indemnizații, dar cercetați și vedeți singure” – spunea Ala Revenco, experta invitată.
Cel de-al doilea expert care a interacționat cu participantele la training a fost dl Igor Fondos, specialist în buna guvernare, care le-a explicat pe îndelete cum sunt organizate autoritățile publice, care și ce competențe are, cum are loc elaborarea proiectelor de acte normative. Au fost abordate detaliat competențele consilierilor, a le secretarilor consiliilor, modul de stabilire a numărului de consilieri, necesitatea și modalitatea angajării viceprimarilor și multe alte aspecte. Expertul a răspuns la numeroasele
întrebări legate și de legislația care reglementează activitatea APL-urilor.
Le-am solicitat participantelor să spună, ce au aflat în urma celor trei zile de training și cum evaluează dânsele, prin prisma cunoștințelor acumulate, transparența bugetelor locale. Lilia Baran, bibliotecară din Hrușova, participantă la training, a spus:
”Pentru mine personal este important să aflu mai multe despre rolul femeii în societate, drepturile ei. Femeia trebuie să fie ambasadoare a dreptății și securității în această zonă specială numită de securitate, în perioada de conflict. Mi-a fost interesant să aflu ce prezintă această Rezoluție 1325 despre care s-a vorbit în prima zi. Mi-a fost util să aflu la cine pot apela femeile ca să se apere de violență. Azi am aflat cum trebuie să fie un site web al unei primării. Pot spune, că administrarea la Hrușova este una transparentă, se comunică cu cetățenii, inclusiv pe paginile din rețele de socializare, ne informează despre data ședințelor consiliilor, despre proiectele de decizii. N-am participat personal la consultări publice, dar știu că unii consăteni sunt interesați și participă”.
Rodica Răilean este secretara consiliului local Pașcani. Întrebată cum califică nivelul de transparență al autorității la care muncește, a spus că mereu este loc de mai bine, dar: ”Consider că este foarte important să asigurăm transparența decizională, a actelor pe care le emitem și le adoptăm, planificăm, repartizăm bani publici. Dar trebuie să găsim modalitatea de a implica și cetățenii în acest procesul, care are loc până la elaborarea actelor publice. Cetățenii la noi vin la consultări publice dacă au interes personal, fie că sunt persoane fizice sau juridice, dar mai mult se implică totuși directorii de instituții publice, de servicii comunale, consilierii. Lumea – mai puțin, deși au acces și la pagina web a primăriei, și la rețelele de socializare. Noi la Pașcani avem noroc de consilieri școliți, buni profesioniști pe multe domenii, care ne sunt sprijin când discutăm problemele localității”.
Alexandra Popușoi din Mașcăuți, a spus că a cunoscut foarte multe lucruri noi, care speră să-i prindă bine pe viitor. La Mășcăuți consilierii sunt mai activi când vine vorba de transparență, iar cetățenii sunt mai puțin îndrăzneți, chiar dacă ar mai avea nevoie de informații de interes public.
Ecaterina Novac din Criuleni, președinta Asociației Slabvăzătorilor din r. Criuleni, cu o bogată experiență de funcționar public, făcând o retrospectivă a celor trei zile de training, a spus că și-a actualizat niște cunoștințe, dar a aflat multe și despre integritate, corupție, violență și chiar a ajutat o membră a asociației să denunțe cazurile de violență la care este supusă. I-au plăcut exercițiile practice, a apreciat socializarea cu femei active din două raioane.
Marina Gazea, secretara consiliului local Molovata Nouă: „Am aflat multe lucruri noi care mie, ca femeie, care sunt funcționar public, mi-ar ajuta foarte mult în activitatea pe care o fac, pentru a susține, a identifica femeile care se află în situații de risc, care sunt supuse violenței în familie și care nu știu unde să se adreseze, ce să facă personal în situația în care nimeresc. Eu nu socoteam înainte că dacă soțul nu-i dă voie soției să se ducă la un salon de frumusețe, sau că nu-i dă voie să ocupe o funcție de conducere, tot este o formă de violență. Asta am aflat aici pentru prima dată, că este o formă de violență psihologică. Un alt aspect care mi-a plăcut, a fost despre integritatea funcționarilor publici, cum să activăm și să ne păstrăm integritatea în funcția care o ocupăm. Privind transparența, ne străduim să întreținem o pagină web și înțelegem că asta este fața noastră. Noi, la primăria Molovata Nouă, ne străduim să fim foarte transparenți, dar analizând azi cum stau lucrurile, ne dăm seama că mai avem lacune asupra cărora trebuie să lucrăm. Clar că am să mă duc acasă și am revizuiesc unele momente. Numai învățând și cunoscând putem schimba societatea și viața pe care o ducem. Dar cel mai important pentru noi, femeile care trăim într-o zonă de conflict, de securitate, care ne confruntăm zilnic cu necesitatea de a trece vamă, este informarea, instruirea, ca nimerind în situații de risc, să știm unde să ne adresăm, ce să facem și cum să ieșim din situații de conflict.”
Maria Zugravu, coordonatoarea proiectului: „Ca o concluzie a acestor instruiri, aș spune că m-a surprins activismul femeilor, dorința de a învăța, de a comunica, de a interacționa cu experții. Participantele s-au simțit foarte liber, timpul a zburat repede. Fiecare tematică a fost abordată într-o manieră simplă, pe de o parte, dar pe de altă parte, profesionistă și interactivă, și asta a dat un rezultat bun. Deja participantele o să ne pună nota la modul de organizare, dar noi avem de gând să continuăm interacțiunea cu ele în niște sesiuni de mentorat, la care să le răspundem la întrebările ce apar post training, în practica zilnică. Ne dorim să le vedem ambasadoare active în comunități, să fie alături de persoanele care au nevoie de susținerea și cunoștințele lor”.
La finele trainingului, participantele au primit certificate de participare și câte o geantă, asortată cu o panglică orange, simbol al apartenenței la mișcarea împotriva violenței față de femei și fete.
S. Cernov
În fotografii: activitățile s-au desfășurat în două grupuri diferite, cu aceleași teme și experți.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Femeia – ambasadoarea securității, echității și dreptății sociale în Zona de Securitate”, finanțat printr-un grant al Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR) cu suportul Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Opiniile, constatările și concluziile menționate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat viziunea IWPR și Guvernului Britanic.
