Fluxul de refugiați care și-au abandonat casele în urma bombardamentelor forțelor armate ale Federației Ruse asupra orașelor din Ucraina este un fenomen pe care moldovenii l-au văzut în mare parte doar la televizor. Din 24 februarie este o realitate și în țara noastră. Organizațiile internaționale specializate pe crize umanitare care fac diferite numărători, spun că găzduim cel mai mare număr de refugiați, raportat la numărul populației. În perioada 24.02 – 07.03.2022, ora 06:00, pe teritoriul Republicii Moldova au intrat, prin punctele de trecere a frontierei, 239.196 de cetățeni ucraineni, iar numărul celor care au părăsit Moldova era de 163.376. Circa 75 de mii au rămas, deocamdată, în Moldova.
Cei care au venit cu un transport personal și au avut posibilitatea să achite pentru cazări, au găsit hoteluri în Chișinău, în centre raionale, pensiuni, unele și-au deschis ușile gratuit. Mulți, însă, au acceptat centrele de plasament sau binevoința oamenilor care au împărțit cu ei propriile locuințe, fără plată pentru chirie sau cu recompense modeste.
Din donații și din propriile resurse, din primele zile a crizei, au activat centrele de plasament ale diferitor confesiuni religioase, cum ar fi Centrul multifuncțional Creștin de la Bălțata, sau Centrul Creștin ”Lumina Cerului” din Cimișeni. Pe lângă acestea, în r. Criuleni, a fost organizat un Centru de plasament temporar pentru refugiați în căminul nr.2 al Școlii Profesionale din Criuleni, altul – la tabăra privată ”Cristiano” din Slobozia Dușca. La Porumbeni, un centru de plasament a fost organizat de către un SRL, care oferă cazare pentru 50 de persoane. Tabăra ”Prietenia” din Coșnița, Dubăsari, la fel, a devenit Centru pentru refugiați.
Ce presupune un centru pentru refugiați?
Centrele care sunt create în diferite locații disponibile trebuie să se înregistreze la Agenția Națională de Asistență Socială (ANAS), doar că sunt obligate să respecte niște criterii. Regulamentul (anexa nr. 1 la Ordinul MMPS) dictează că trebuie să fie o încăpere sau edificiu care este destinat exlusiv pentru deservirea refugiaților, cu capacitatea minimă de 20 de locuri, să nu fie subsol. E nevoie să fie asigurat cu apeduct, canalizare, încălzire, energie electrică și să posede autorizație de funcționare prevăzute de legislație. Dotarea minimă necesară înseamnă paturi, lenjerie de pat, spațiu și mobilier pentru servirea hranei, bloc sanitar, cabină de duș, etc. Pe lângă facilitățile de cazare și alimentare, centrul asigură consultații juridice, sociale, psihologice și medicale primare, asigură produse de igienă personală pe perioada aflării în plasament. Centrele care corespund acestui regulament și sunt înregistrate oficial, sunt finanțate din contul alocațiilor bugetare, în baza art. 19 CSE din 24 februarie 2022, precum și din alte surse, preponderent ajutoare umanitare venite din partea altor guverne și donații private. Persoanele cazate în centrele de plasament pentru refugiați se pot afla gratuit pe perioada solicitată, dar nu mai mult de 3 luni. Perioada poate fi extinsă în urma circumstanțelor examinate de asistența socială. Guvernul a aprobat și schimbări legislative, care le vor da dreptul persoanelor care rămân în R. Moldova la angajare în câmpul muncii.
Cum funcționează centrele și cum interactioneaza cu autoritățile locale?
La nivel local, gestionarea activității centrelor temporare de plasament revine Direcțiilor de Asistență Socială și Protecție a Familiei.
În cazul taberei private de la Slobozia Dușca, Centrul de plasament temporar încă nu era oficial înregistrat și dotat, când refugiații au început să vină să caute acolo adăpost. Pe data de 2 martie, proprietarul acestei unități, Oleg Ogor, ne informa că ”demersul de înregistrare a centrului este depus, încă nu am finalizat procedura, dar oamenii deja vin, vin mulți”. Primele necesități au fost acoperite de donații de la persoane fizice, în urma unui apel lansat local de primăria Slobozia Dușca.
La Centrul creștin ”Lumina Cerului” din Cimișeni, pe data de 2 martie, își găsise adăpost peste 140 de persoane, la capacitatea declarată 200 de locuri.
”Suntem nevoiți să-i primim pe oameni, să nu-i lăsăm, ne sună de la Guvern, deși nu eram pregătiți pentru așa flux. Azi au plecat de la noi 5, au venit 20 în loc, iar la noapte așteptăm alți 30 de oameni. Îi întreținem cu ajutoare de la oamenii din diferite sate. Suntem și noi voluntari ca alții. Oamenii care sunt cazați la noi se implică în activitatea centrului, ajută cum pot. De exemplu, avem 10 cetățeni din Tadjikistan. Ei erau porniți cu avionul în țara lor, cu escală în Ucraina, dar a fost forțat să aterizeze în Chișinău. Au ajuns la noi, ne roagă să le dăm de lucru, ca să le treacă din timp” – descrie situația adminitratoarea Ana Dornea. Femeia spune că au nevoie de mașina de spălt și uscător, lenjerie de pat și multe alte lucruri necesare, dar au ajutat oameni chiar de la început, ca să nu rămână în drum.
La Centrul din Cimișeni face voluntariat și medicul Lilia Iurașcu. Medicamente în dulapul din cabinet la fel din donații a adunat: ”Ca de obicei în asemenea cazuri, oamenii sunt stresați, prezintă atacuri de panică, panică de război, hipertensiune arterială. Care au speranța că pleacă mai departe, se liniștesc, dar care nu au asemenea speranță, sau nu au unde pleca, se simt mai rău. Mulți nu au siguranța zilei de mâine, nu știu când se vor întoarce acasă și dacă vor mai avea o casă. Avem nevoie de perne, de albituri, plapume, pentru că nu avem deloc rezerve”.
Marți, 8 martie, la amiază, Centrul de plasament pentru refugiați din în căminul nr. 2 al Școlii Profesionale din Criuleni găzduia 138 de cetățeni din alte țări, inclusiv 73 de copii, cel mai mic având vârsta de 3 luni. După cum ne-au informat Oxana Miron și Tatiana Vasiliu, Alexandru Duca și Mihai Moldovan – maiștri la Școala Profesională, care se ocupau de gestionarea treburilor în cămin și acomodarea refugiaților, oamenii sunt așteptați aici, îndrumați unde au ei nevoie (la bancă, la magazin), li se oferă trei mese pe zi. În holul căminului sunt câteva mese, fierbătoare electrice, ceai, cafea și biscuiți. Oricine din cei cazați pot servi ceva sau fructe, la dorință. Tot aici – și câteva zone cu alte obiecte de primă necesitate: produse de igienă personală, haine, încălțăminte, jucării.
”Centrul s-a deschis la 1 martie, și în primele zile erau ocupate toate 220 de locuri” – spune Oxana Miron, asistentă socială în primăria Criuleni, repsonsabilă și de evidența oamenilor. Centrul încă nu a primit finanțare de la Agenția Națională de Asistență Socială (ANAS), ne spune dl Moldovanu: ”Tot cu ce am lucrat până acum, ne aduc oamenii simpli, de la Criuleni, de la Chișinău, inclusiv produse alimentare, igienice, etc. Oamenii mai repede reacționează decât Agenția”.
Tatiana Vasiliu, funcționară la DASPF, spune că pune în legătură refugiații cu companiile de transport, care le asigură deplasarea spre alte țări din Europa. Bunăoară, un grup de cetățeni chinezi, angajați până la 24 februarie la renumita piață ”km 7” din Odesa (majortatea celor cazați sunt din această regiune) au plecat organizat cu câteva microbuze. ”Sunt de diferite etnii. Majoritatea sunt ucraineni, dar au fost și chinezi, tagici, romi. În mare parte, sunt mulțumiți de condiții, este cald, au ce le trebuie.” – spune Tatiana Vasiliu.
Autoritățile centrale întârzie cu decontarea cheltuielilor pentru centre
Ludmila Brînza, șefa Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Criuleni, ne-a informat că doar Centrul de la Școala Profesională Criuleni este deocamdată validat ca să acorde servicii și să fie finanțat conform hotărârii Comisiei Situații Excepționale din 24 februarie 2022.
”Alte două centre – din Slobozia Dușca (130 de locuri) și Porumbeni (50 de locuri), deschise de către SRL-uri, încă nu sunt validate, deși au depus actele. Cele două centre creștine, de la Bălțata și Cimișeni, au refuzat să se valideze și continuă să acorde adăpost, deservindu-i pe refugiați din donații și cu suportul ONG-urilor. Conform normativelor stabilite de ANAS, pentru a organiza un loc de cazare (dotare cu pături, plapume, lenjerie, prosop) nu va costa mai mult de 750 de lei. Pentru obiectele de igienă personală, măști de protecție și dezinfectanți centrele pot pretinde la maximum 250 de lei de persoană, sub formă de pachet la momentul cazării. Scutecele și laptele praf pentru sugari vor fi oferite la necesitate și costul lor nu va depăși 70 de lei per zi. Hrana unui refugiat pe zi nu va depăși suma de 50 de lei.”– ne-a informat Ludmila Brînza.
Dumneaei mai spune că este sunată de oameni absolut necunoscuți care întreabă de ce este nevoie la centrele pentru refugiați și în așa fel fac față cerințelor, în lipsa, deocamdată, a finanțării din fondurile ANAS. La data de 9 martie, 2022, în R. Moldova sunt disponibile 83 de centre de găzduire temporară a refugiatilor, a anunțat Secretarul general al Guvernului, Dumitru Udrea.
S. Cernov
