Cu suportul UE, râşcovenii vor să scape de gunoişti şi să aducă schimbarea în satele vecine
După ce a fost primul sat din r. Criuleni în care au apărut tomberoane pentru colectare selectivă a deșeurilor, grație inițiativei unui grup de tineri susținuți de alți râșcoveni și de administrația publică locală, satul Râșcova continua să-și îmbunătățească condițiile de gestionare a deșeurilor.
Cu suportul Uniunii Europene, AO "EcoVisio", care a fondat și dezvoltat în Râșcova un centru de educație ecologică, cunoscut de localnici și nu doar, drept eco-centrul EcoVillage, locuitori a patru localități își vor îmbunătăți abilitățile și cunoștințele în domeniul managementului deșeurilor solide grație implementării proiectului "Dezvoltarea serviciului de management al deșeurilor în satele Râșcova, Micleşti, Stețcani, Peresecina". Entuziaștii de la EcoCentru au promovat în sat mai multe idei inovative, cum ar fi permacultura, revenirea la tradiția de a construi case din lemn, lut și paie, cultivarea cartofilor eco, oferindu-le suportul experților în domeniu. Prin acest proiect vor să le ofere sătenilor un exemplu de gestionare a deșeurilor vegetale, compostare, și desigur să-i convingă pe cât mai mulți oameni din satele implicate în proiect să selecteze gunoiul de acasă.
Selectarea gunoiului - o provocare!
Tatiana Cebotari, coodonatoarea componentei comunicare în cadrul EcoVillage, a devenit râșcoveancă cca 10 ani în urmă. Soțul său este din acest sat și când au devenit o familie, s-au gândit să se mute de la Chișinău, unde locuiau la gazdă, la Râşcova, în casa bunicilor soțului. Pentru ea ca orășeancă, a fost o provocare să selecteze gunoiul la Râșcova, ceea ce nu făcea la Chișinău.
"Aici am învățat să selectăm, astfel că în 2 săptămâni noi abia de adunăm o pungă de gunoi. În acea pungă sunt mai multe ambalaje de plastic, pentru care în sat sunt tomberoane speciale. Autorii proiectului în derulare, spune Tatiana, vor să molipsească deja locuitorii acestor patru sate de ideea de a reduce cât mai mult cantitatea de gunoi pe care oamenii o produc. "Vrem ca oamenii să înțeleagă, că este bine să selectăm, ca să putem să ne bucurăm de natură. Nu ne imaginam că în așa sat mic (n.r. – cca 1240 de locuitori) sunt așa de multe gunoiști neautorizate! Pe lângă una autorizată, mai sunt vreo 7 spontane. Unii săteni refuză să ducă gunoiul acolo unde le cer autoritățile, ei vor să arunce mai aproape de casă…".
Tatiana mai spune că proiectul în derulare este orientat spre motivarea sătenilor să selecteze corect gunoiul, pe crearea punctelor pentru stocarea plasticului, metalului și sticlei și încheierea unui contract cu un antreprenor care va evacua aceste deșeuri la reciclare. Punctele de stocare urmează să fie supravegheate video, iar pentru utilizarea resturilor vegetale sătenii interesați vor fi instruiți în cadrul unor ateliere, cu demonstrare de tehnici de compostare.
Tatiana Cebotari descrie activităţile proiectului:
"Nu toți oamenii vor să composteze acasă resturile vegetale, de aceea noi ne-am propus să avem la gunoiștea autorizată un punct de colectare a resturilor vegetale. Aici sătenii pot aduce frunze, crengi, numai să nu le ardă acasă. La școală și la primărie vor fi instalate două tomberoane pentru deșeuri de echipamente electrice și electronice. Am procurat în cadrul proiectului opt lăzi speciale pentru compostare. Două au fost date în gospodăriile din sat, celelalte au fost instalate la școală, primărie/bibliotecă, la punctul medical, în parc, unde le poate folosi oricine. Urmează să le distribuim și materiale informative. Noi vom continua să informăm oamenii ca ei să fie mai dispuși pentru a sorta gunoiul. Încă mai sunt din cei care nu cunosc, care nu vor, care spun că le este comod să arunce totul laolaltă, dar noi nu vom renunța și vom continua să mergem. La Râșcova vor mai fi instalate încă 10 puncte a câte trei tomberoane, dar ca deja de tip nou, din plastic, astfel să facem platformele mai aproape de cei care zic că le sunt departe. Acum suntem la etapa instruirilor în Peresecina, le arătăm filmul "Gunoi cu noi" produs de activiștii eco de la Râșcova. Patru gunoiști neautorizate urmează să fie lichidate tot din sursele proiectului și cu implicarea primăriei. Vom optimiza planul și regulamentele locale de gestionare a deșeurilor. În satele Stețcani și Miclești vom instala câte trei containere la școli și grădinițe, pentru ca copiii să deprindă selectarea de mici. În Peresecina, până la sfârșitul lunii mai vom instala 9 containere pentru plastic și două pentru deșeuri electrice și electronice."
Imagini: Tatiana Cebotari şi aspecte din cadrul centrului de instruire ecologică "Eco Village"
"Aici am învățat să selectăm, astfel că în 2 săptămâni noi abia de adunăm o pungă de gunoi. În acea pungă sunt mai multe ambalaje de plastic, pentru care în sat sunt tomberoane speciale. Autorii proiectului în derulare, spune Tatiana, vor să molipsească deja locuitorii acestor patru sate de ideea de a reduce cât mai mult cantitatea de gunoi pe care oamenii o produc. "Vrem ca oamenii să înțeleagă, că este bine să selectăm, ca să putem să ne bucurăm de natură. Nu ne imaginam că în așa sat mic (n.r. – cca 1240 de locuitori) sunt așa de multe gunoiști neautorizate! Pe lângă una autorizată, mai sunt vreo 7 spontane. Unii săteni refuză să ducă gunoiul acolo unde le cer autoritățile, ei vor să arunce mai aproape de casă…".
Tatiana mai spune că proiectul în derulare este orientat spre motivarea sătenilor să selecteze corect gunoiul, pe crearea punctelor pentru stocarea plasticului, metalului și sticlei și încheierea unui contract cu un antreprenor care va evacua aceste deșeuri la reciclare. Punctele de stocare urmează să fie supravegheate video, iar pentru utilizarea resturilor vegetale sătenii interesați vor fi instruiți în cadrul unor ateliere, cu demonstrare de tehnici de compostare.
Tatiana Cebotari descrie activităţile proiectului:
"Nu toți oamenii vor să composteze acasă resturile vegetale, de aceea noi ne-am propus să avem la gunoiștea autorizată un punct de colectare a resturilor vegetale. Aici sătenii pot aduce frunze, crengi, numai să nu le ardă acasă. La școală și la primărie vor fi instalate două tomberoane pentru deșeuri de echipamente electrice și electronice. Am procurat în cadrul proiectului opt lăzi speciale pentru compostare. Două au fost date în gospodăriile din sat, celelalte au fost instalate la școală, primărie/bibliotecă, la punctul medical, în parc, unde le poate folosi oricine. Urmează să le distribuim și materiale informative. Noi vom continua să informăm oamenii ca ei să fie mai dispuși pentru a sorta gunoiul. Încă mai sunt din cei care nu cunosc, care nu vor, care spun că le este comod să arunce totul laolaltă, dar noi nu vom renunța și vom continua să mergem. La Râșcova vor mai fi instalate încă 10 puncte a câte trei tomberoane, dar ca deja de tip nou, din plastic, astfel să facem platformele mai aproape de cei care zic că le sunt departe. Acum suntem la etapa instruirilor în Peresecina, le arătăm filmul "Gunoi cu noi" produs de activiștii eco de la Râșcova. Patru gunoiști neautorizate urmează să fie lichidate tot din sursele proiectului și cu implicarea primăriei. Vom optimiza planul și regulamentele locale de gestionare a deșeurilor. În satele Stețcani și Miclești vom instala câte trei containere la școli și grădinițe, pentru ca copiii să deprindă selectarea de mici. În Peresecina, până la sfârșitul lunii mai vom instala 9 containere pentru plastic și două pentru deșeuri electrice și electronice."
Imagini: Tatiana Cebotari şi aspecte din cadrul centrului de instruire ecologică "Eco Village"
La Gimnaziul din Râşcova elevii au posibilitate să înveţe selectarea şi compostarea prin metode practice. După desfășurarea instruirilor pentru elevi, școlile şi grădinițele din patru sate, Râșcova, Miclești, Stețcani și Peresecina, au primit pubele şi containere pentru colectarea materialelor plastice.
În curtea Gimnaziului este o ladă pentru compost, în care sunt puse iarba cosită şi crengile, rezultate din procesul de îngrijire a grădinii şcolare.
În curtea Gimnaziului este o ladă pentru compost, în care sunt puse iarba cosită şi crengile, rezultate din procesul de îngrijire a grădinii şcolare.
Râşcova tinde să aibă o gunoişte autorizată
Activiştii civici împreună cu primăria şi consiliul local Râşcova, şi-au propus să transforme gunoiştea neautorizată în una autorizată. Tatiana Cebotari ne-a ghidat spre locul, unde va fi amplasată aceasta. Gunoiştea va avea gard, iar ceea ce este pe ea urmează a fi selectat şi transportat la reciclare. Ceea ce nu se reciclează, va fi înhumat. Terenul deja a fost pregătit pentru a fi exploatat drept gunoişte.
Consiliul local a majorat taxa de salubrizare şi a avizat fiecare consumator de servicii despre un regulament de salubrizare
Autorităţile locale au decis să mărească taxa de salubrizare şi au adoptat regulamentele locale necesare funcţionării serviciului, despre care au comunicat cetăţenilor
Dumitru Goncear, secretarul consiliului local Râșcova, consideră că cetățenii fac ce le stă în puteri pentru a gestiona corect gunoiul.
"Toți selectează gunoiul și-l îngroapă, pentru că nu este finalitate, statul nu a organizat întreprinderi de reciclare. E ca și cu revolutia: cei de jos au înțeles că trebuie să facem, iar cei de sus, nu știu de ce, nu vor să facă, deşi afirmă că peste hotare treaba asta aduce venit. Cu ajutorul proiectului în derulare ne propunem să scăpăm de gunoiștile spontane. Dacă anii trecuți i-am trezit pe oameni să se implice în soratre, anul acesta vrem să avem o finalitate: să ducem la reciclare. Partea administrației în acest proiect este lichidarea gunoiștilor neautorizate, adunarea gunoiului la un poligon. În cadrul proiectului am procurat o lopată pentru tractor, cu care am curățit iarna străzile, am sădit arbori la gunoiște de jur împrejur, am primit de la ei containere pentru plastic și lăzi pentru compost. Vom mai avea două containere mari pentru plastic și pentru sticlă, în care vom selecta separat și le vom expedia la reciclare. La poligon adunăm deja de doi ani. Problema e că în Moldova nu sunt întreprinderi de reciclare. Consiliul local a încercat să dea în gestiune serviciul deșeurilor unei persoane fizice, dar decizia consiliului a fost notificată de către Cancelaria de Stat pe motiv că nu e o companie, dar companii aproape ca nu sunt... Noi însă îi mulțumim lui Dmitrii Mikitenco şi unui grup de tineri ca el, care au trezit satul la curățenie, a ridicat populația, a adunat bani de la oameni ca să pună aceste butoaie, primăria a făcut prizele de beton. Ce n-a fost de ajuns au pus din buzunarul lor și au găsit aceste materiale pentru peste 30 și ceva de platforme. Primăria a aplicat la Agenţia de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură un proiect ca să obțină un buldoexcavator, dar încă nu știm dacă suntem eligibili, ca să avem cu ce gestiona gunoiul. Acum arendăm de la o persoană fizică. E scump, dar nu avem ieșire. Noi nu avem nici o gunoiște autorizată, de aceea în acest proiect vrem să ne apropiem de aceea ca să fie condiții de autorizare a gunoiștii satului, iar cele neautorizate să fie lichidate. Întreprinderea Municipală "Râșcova Comunservice" evacuează gunoiul de pe platformele sătești de două ori pe lună și le evacuează la poligonul îngrădit de lângă locul unde vrem să fie gunoiștea autorizată" - a descris Dumitru Goncear situaţia.
"Toți selectează gunoiul și-l îngroapă, pentru că nu este finalitate, statul nu a organizat întreprinderi de reciclare. E ca și cu revolutia: cei de jos au înțeles că trebuie să facem, iar cei de sus, nu știu de ce, nu vor să facă, deşi afirmă că peste hotare treaba asta aduce venit. Cu ajutorul proiectului în derulare ne propunem să scăpăm de gunoiștile spontane. Dacă anii trecuți i-am trezit pe oameni să se implice în soratre, anul acesta vrem să avem o finalitate: să ducem la reciclare. Partea administrației în acest proiect este lichidarea gunoiștilor neautorizate, adunarea gunoiului la un poligon. În cadrul proiectului am procurat o lopată pentru tractor, cu care am curățit iarna străzile, am sădit arbori la gunoiște de jur împrejur, am primit de la ei containere pentru plastic și lăzi pentru compost. Vom mai avea două containere mari pentru plastic și pentru sticlă, în care vom selecta separat și le vom expedia la reciclare. La poligon adunăm deja de doi ani. Problema e că în Moldova nu sunt întreprinderi de reciclare. Consiliul local a încercat să dea în gestiune serviciul deșeurilor unei persoane fizice, dar decizia consiliului a fost notificată de către Cancelaria de Stat pe motiv că nu e o companie, dar companii aproape ca nu sunt... Noi însă îi mulțumim lui Dmitrii Mikitenco şi unui grup de tineri ca el, care au trezit satul la curățenie, a ridicat populația, a adunat bani de la oameni ca să pună aceste butoaie, primăria a făcut prizele de beton. Ce n-a fost de ajuns au pus din buzunarul lor și au găsit aceste materiale pentru peste 30 și ceva de platforme. Primăria a aplicat la Agenţia de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură un proiect ca să obțină un buldoexcavator, dar încă nu știm dacă suntem eligibili, ca să avem cu ce gestiona gunoiul. Acum arendăm de la o persoană fizică. E scump, dar nu avem ieșire. Noi nu avem nici o gunoiște autorizată, de aceea în acest proiect vrem să ne apropiem de aceea ca să fie condiții de autorizare a gunoiștii satului, iar cele neautorizate să fie lichidate. Întreprinderea Municipală "Râșcova Comunservice" evacuează gunoiul de pe platformele sătești de două ori pe lună și le evacuează la poligonul îngrădit de lângă locul unde vrem să fie gunoiștea autorizată" - a descris Dumitru Goncear situaţia.
Secretarul Consiliului Local Râşcova, Dumitru Goncear, ne mai informează, că taxa pentru salubrizare a fost majorată, de la 1 februarie 2021, de la 3 la 9 lei lunar pentru fiecare locuitor care a atins 18 ani. Aceşti bani trebuie să acopere cheltuielile ÎM "Râşcova Comunservice" pentru evacuarea gunoiului de pe platformele săteşti. Consilierii au mai aprobat, în septembrie 2020, "Reguli de bază de amenajare a localităţii" şi au elaborat o prescripţie pe care au adus-o la cunoştinţă, sub semnătură, fiecărui beneficiar de servicii de salubrizare. Prescripţia stabileşte reguli şi cerinţe de utilizare a tomberoanelor pentru gunoi şi obligă la respectarea regulilor de salubrizare în localitate. Astfel, nimeni nu mai poate spune că nu a ştiut, de aceea a încălcat.
Râşcovenii afirmă că s-au obişnuit să sorteze gunoiul de acasă, pe trei categorii
Dacă în majoritatea localităților administrația locală optează pentru organizarea colectării gunoiului de la porțile cetățenilor, iar unii locuitori se împotrivesc instalării pe străzi a platformelor comune, de frică că acestea se vor transforma în oaze de murdărie, râșcovenii au acceptat ideea grupului de tineri și a lui Dmitri Mikitenco și susțin că nu le este greu să selecteze gunoiul de acasă și să-l plaseze conform cerințelor de pe panourile de informare în trei tipuri de containere dotate cu saci de gunoi.
Ecaterina Bugneac, o râșcoveancă intâșlnită pe strada principală a satului, ne-a spus că odată cu apariția acestui sistem de colectare "În sat e mult mai curat! Eu trăiesc lângă pădure și observ că nu mai sunt gunoaiele de altă data! Nu, nu este greu să selectezi, eu fac asta de acasă, în diferite pungi, iar cei care refuză, probabil, nu au cei șapte ani de acasă"!
Și Tatiana Ciobanu, bibliotecară și promotoare activă a proiectelor eco la Râșcova, ne spune că mișcarea spre ecologizarea satului a început la Râșcova cu șase ani în urmă, dar de cca patru ani se observă implicarea mai activă a sătenilor. "Serviciul de colectare selectivă a deșeurilor este foarte necesar, e pentru sănătatea noastră în primul rând. La noi e ca o boală: dacă vedem o hârtie, o sticlă sau o pungă de plastic aruncată, ne aplecăm să o ridicăm. Și pe copii îi educăm în așa fel. Nu e greu să selectăm de acasă. Ne-am obișnuit, eu am în bucătărie loc unde pun hârtia și plasticul, în ogradă adunăm sticla și metalul, după care le duc la tomberonul din stradă. Și copiii înțeleg pentru ce facem asta, chiar și aici în bibliotecă am organizat instruiri, și lucrăm mai departe spre educare".
"E necesar acest serviciu și e foarte bine. Regulat se evacuează gunoiul, uitați-vă și singuri, e curat e străză. Plătim taxa de salubrizare, dar nu știu cât, dar cred că nu e mare. Oamenii care lucrează la evacuare trebuie plătiți. Eu nu sunt împotrivă. Eu de acasă selectez gunoaiele aparte și nu mi-I greu deloc" – a spus Tatiana Morari.
"E necesar ca oamenii să se implice mai mult. Vreo două săptămâni în urmă a fost o acțiune de salubrizare și s-au implicat mai mult copiii, maturii nu prea. E mai curat în sat de când avem aceste platforme, și pădurea e mai curată. Plătim o taxă, dacă nu greșesc, de 108 lei pe an, de persoană. Cred că e destul de normal, nu e mult" – este de părere Cristina Goncear, vânzătoare la unul din magazinele din sat.
Ecaterina Bugneac, o râșcoveancă intâșlnită pe strada principală a satului, ne-a spus că odată cu apariția acestui sistem de colectare "În sat e mult mai curat! Eu trăiesc lângă pădure și observ că nu mai sunt gunoaiele de altă data! Nu, nu este greu să selectezi, eu fac asta de acasă, în diferite pungi, iar cei care refuză, probabil, nu au cei șapte ani de acasă"!
Și Tatiana Ciobanu, bibliotecară și promotoare activă a proiectelor eco la Râșcova, ne spune că mișcarea spre ecologizarea satului a început la Râșcova cu șase ani în urmă, dar de cca patru ani se observă implicarea mai activă a sătenilor. "Serviciul de colectare selectivă a deșeurilor este foarte necesar, e pentru sănătatea noastră în primul rând. La noi e ca o boală: dacă vedem o hârtie, o sticlă sau o pungă de plastic aruncată, ne aplecăm să o ridicăm. Și pe copii îi educăm în așa fel. Nu e greu să selectăm de acasă. Ne-am obișnuit, eu am în bucătărie loc unde pun hârtia și plasticul, în ogradă adunăm sticla și metalul, după care le duc la tomberonul din stradă. Și copiii înțeleg pentru ce facem asta, chiar și aici în bibliotecă am organizat instruiri, și lucrăm mai departe spre educare".
"E necesar acest serviciu și e foarte bine. Regulat se evacuează gunoiul, uitați-vă și singuri, e curat e străză. Plătim taxa de salubrizare, dar nu știu cât, dar cred că nu e mare. Oamenii care lucrează la evacuare trebuie plătiți. Eu nu sunt împotrivă. Eu de acasă selectez gunoaiele aparte și nu mi-I greu deloc" – a spus Tatiana Morari.
"E necesar ca oamenii să se implice mai mult. Vreo două săptămâni în urmă a fost o acțiune de salubrizare și s-au implicat mai mult copiii, maturii nu prea. E mai curat în sat de când avem aceste platforme, și pădurea e mai curată. Plătim o taxă, dacă nu greșesc, de 108 lei pe an, de persoană. Cred că e destul de normal, nu e mult" – este de părere Cristina Goncear, vânzătoare la unul din magazinele din sat.
Ecaterina Bugneac: "În sat e mult mai curat! Eu trăiesc lângă pădure și observ că nu mai sunt gunoaiele de altă data! Nu, nu este greu să selectezi, eu fac asta de acasă, în diferite pungi, iar cei care refuză, probabil, nu au cei șapte ani de acasă"!
Arderea deşeurilor vegetale versus compostarea lor?
Proiectul "Dezvoltarea serviciului de management al deșeurilor în satele Râșcova, Miclesti, Stețcani, Peresecina" implementat de AO "Eco Visio" , parte a proiectului "Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova" (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ Moldova), parteneri AGER și AO ADR "Habitat", presupune activităţi de motivare a sătenilor să renunţe la practica nocivă de incinerare a frunzelor şi altor resturi vegetale. O amplă campanie de informare printre ei are scopul să-i înarmeze cu experienţă practică de a composta resturile vegetale şi a le transforma în îngrăşăminte folositoare pentru grădinile şi zarzavaturile lor. Eugeia Sîrbu este una dintre gospodinele din sat, care a primit gratuit o ladă specială, în care va face compost. În Râşcova sunt 8 astfel de lăzi, unele dintre care pe domenii publice (parc, bibliotecă), în care sătenii pot pune iarba cosită, frunze, crengi, şi observa cum se face corect compostul.
Svetlana Cernov, "Est-Curier"
