Elena Chiriac, "Est-Curier"
O nouă experienţă la
Hârtopul Mare
Hârtopul Mare
Serviciul de salubrizare din comuna Hârtopul Mare a împlinit un an. Află cum a fost acest an şi ce experienţă au căpătat hârtopenii şi autorităţile.
E vineri. E pandemie. Într-o comună cu două sate rar întâlnești un om pe drum. Majoritatea gospodarilor stau în case sau nu se fac văzuți de după poartă. Fumul din hogeacuri și gunoiul scos la marginea drumului vorbesc că în casele respective, totuși, este suflare omenească.
De după o cotitură se aude o rumoare și apare tractorul albastru. Patru bărbați descarcă gălețile, sacii cu gunoi în remorcă, iar grămezile de vegetale le încarcă cu mâinile. La capitolul instruire pentru prestatori de servicii și beneficiari mai este de lucru.
"Scoate lumea la poartă ce trebuie și ce nu trebuie,- povestește dl Andrei, un angajat al Întreprinderii municipale - Ne zgârâiem mâinile cu vrejuri, cu spini de trandafiri. Nu fac oamenii o sortare ca să mai reducă din gunoi. Aruncă tot la nimereală!"
"Chiar și leșuri de păsări, animale - intervine Dumitru, care le dă o mână de ajutor lucrătorilor de la serviciul comunal. - Le pun în pungi și le scot la poartă ..."
De după o cotitură se aude o rumoare și apare tractorul albastru. Patru bărbați descarcă gălețile, sacii cu gunoi în remorcă, iar grămezile de vegetale le încarcă cu mâinile. La capitolul instruire pentru prestatori de servicii și beneficiari mai este de lucru.
"Scoate lumea la poartă ce trebuie și ce nu trebuie,- povestește dl Andrei, un angajat al Întreprinderii municipale - Ne zgârâiem mâinile cu vrejuri, cu spini de trandafiri. Nu fac oamenii o sortare ca să mai reducă din gunoi. Aruncă tot la nimereală!"
"Chiar și leșuri de păsări, animale - intervine Dumitru, care le dă o mână de ajutor lucrătorilor de la serviciul comunal. - Le pun în pungi și le scot la poartă ..."
Conform geoportal.md în Republica Moldova 50% din deșeurile aruncate la gunoiște sunt resturi alimentare, 16% constituie hârtia, 11% - deșeurile de construcție, 8% - plasticul, 6% -
metalele, 4%-altele și 3% sticla".
metalele, 4%-altele și 3% sticla".
Dintr-o ogradă iese cu o mătură și gospodina.
Privește să-i fie încărcat tot gunoiul și mătură să nu rămână nimic pe acostament:
"De când a apărut serviciul de colectare a gunoiului satul parcă e mai curat. Plătesc șapte lei, că-s singură, dar sunt mulțumită. Și plasticul îl strâng. Eu nu prea am, dar înainte toate grădinile erau pline cu pachete, butelii de plastic. E mai bine și pentru oameni și pentru sat acum. De fapt, cine-i gospodar are grijă să fie ordine și în ograda lui, și după gard" - spune Eugenia Braniște.
Octogenarul Mihai Roșca se consideră om gospodar, zice că e bine să fie colectat gunoiul, dar:
"Eu nu apelez la serviciul comunal. Am transportul meu și duc singur gunoiul, trebuie astupată și râpa. Am lucrat toată viața cu tractoarele și acum când trebuie urc și fac ordine și la gunoiștea satului. O fac gratis pentru binele localități, când îmi zice dl Sprâncean."
Privește să-i fie încărcat tot gunoiul și mătură să nu rămână nimic pe acostament:
"De când a apărut serviciul de colectare a gunoiului satul parcă e mai curat. Plătesc șapte lei, că-s singură, dar sunt mulțumită. Și plasticul îl strâng. Eu nu prea am, dar înainte toate grădinile erau pline cu pachete, butelii de plastic. E mai bine și pentru oameni și pentru sat acum. De fapt, cine-i gospodar are grijă să fie ordine și în ograda lui, și după gard" - spune Eugenia Braniște.
Octogenarul Mihai Roșca se consideră om gospodar, zice că e bine să fie colectat gunoiul, dar:
"Eu nu apelez la serviciul comunal. Am transportul meu și duc singur gunoiul, trebuie astupată și râpa. Am lucrat toată viața cu tractoarele și acum când trebuie urc și fac ordine și la gunoiștea satului. O fac gratis pentru binele localități, când îmi zice dl Sprâncean."
Eugenia Branişte
Valentina Mândru
"E un început bun! - spune Petru Mardare. - Scoatem gunoiul împachetat în saci. Vine tractorul, îl încarcă și nu mai ai grijă când și cum să-l duci. Unii nu se grăbesc să încheie contracte, dar vor înțelege că așa e mai bine pentru toți. Ar mai trebui amenajată gunoiștea, însă e o chestiune de durată".
Doamna Valentina Mândru de asemenea a socotit că-i mai convenabil să încheie un contract cu serviciul comunal, doar că:
"Iaca nu-mi ajunge timp să mă duc la Primărie, dar o să mă duc numaidecât. Eu sunt singură și nu prea am gunoi, dar voi încheia un contract cu întreprinderea comunală, că așa e mai bine. Vin, îți încarcă de la poartă și nu ai bătăi de cap, că mare economie cu șapte lei nu faci."
Doamna Valentina Mândru de asemenea a socotit că-i mai convenabil să încheie un contract cu serviciul comunal, doar că:
"Iaca nu-mi ajunge timp să mă duc la Primărie, dar o să mă duc numaidecât. Eu sunt singură și nu prea am gunoi, dar voi încheia un contract cu întreprinderea comunală, că așa e mai bine. Vin, îți încarcă de la poartă și nu ai bătăi de cap, că mare economie cu șapte lei nu faci."
Eugenia Anghelici, primarul com. Hârtopul Mare, r. Criuleni
Serviciul de transportare a deșeurilor în comuna Hârtopul Mare, Criuleni, a trecut de prima aniversare
Primarul Eugenia Anghelici e bucuroasă că a reușit în acest an dificil plin de restricții, reticențe, să convingă o bună parte din locuitori că este necesar și să vadă în implementare proiectul la care se gândea demult:
- Ideea a apărut înainte de a deveni primar, că ne înecam în gunoi. Inițial s-au făcut prin sat niște sondaje pentru a afla părerea locuitorilor referitor la necesitatea acestui serviciu și prețul care ar fi dispuși să-l achite. Majoritatea populației s-a dovedit a fi deschisă, interesată pentru acest sistem de colectare și din decembrie 2019 am pornit serviciul. La început ne ajutau agenții economici care ne asigurau cu transport, implicam persoanele care trebuiau să facă ore în folosul comunității la încărcat gunoiul. A mai fost o tentativă cu câțiva ani în urmă, dar oamenii trebuiau singuri să arunce gunoiul în remorcă și nu reușeau, că unii nu aveau putere, alții nu erau acasă - era problematic. Jumătate de an ne-au ajutat agenții economici, apoi din sursele primăriei am procurat un tractor pe care l-am dat în gestiune întreprinderii municipale "Eco-Hârtop", care se ocupa pe atunci doar de apeduct. Au fost angajați doi lucrători, un tractorist și acum o dată pe săptămână ( joi și vineri) trece tractorul prin ambele sate și adună deșeurile. Cât ar fi de straniu, numărul populației se micșorează, dar cantitatea de gunoi se mărește. Deși suntem la sat, mulți nu conștientizează că sunt și deșeuri biodegradabile care ar putea fi folosite, nu aruncate la groapa de gunoi. La acest capitol mai avem de lucru. Trebuie să informăm populația și să o instruim pentru colectarea diferențiată. Deocamdată am început să selectăm plasticul. O dată pe lună trecem pe la gospodării și colectăm plasticul. Îl stocăm, apoi îl predăm gratis unui antreprenor. Agenții economici în mare parte sunt receptivi la problemele de mediu. Problematică rămâne achitarea serviciului, pentru că unii se eschivează de la plăți, motivând că dispun de transportul lor pentru evacuarea gunoiului. Din păcate îl duc unde se nimerește, fără a ajunge cu el la groapa de gunoi. Pe cei care aruncă gunoiul la nimereală nu-i putem depista pentru că este un fel de solidaritate și nu se denunță sătenii între ei. Greșeala a fost că inițial colectam gratis de la toți și astfel acum, când e vorba de plată, apar reticențe. Oricum, trebuie să schimbăm atitudinea și modalitatea de prestare a serviciului începând cu această primăvară. De la cei care nu plătesc, nu vom transporta.
- Cât plătesc hârtopenii pentru evacuarea gunoiului?
- Câte șapte lei lunar de persoană, care, însă, nu ne ajung pentru a acoperi cheltuielile. Unitățile comerciale nu au încheiat încă contracte, pentru că la începutul anului, pentru a nu crea confuzii, nu am introdus taxa de salubrizare și se achită doar taxa de amenajare. Mulți solicită să fie o plată anuală unică, dar nu-i posibil așa ceva, pentru că tariful pentru evacuare e o chestie, iar taxele țin de alte categorii. Taxa de salubrizare se strânge prin sistemul de colectare a taxelor și vine în bugetul primăriei. Taxa de amenajare este folosită și pentru alte necesități decât transportarea gunoiului.
Primarul Eugenia Anghelici e bucuroasă că a reușit în acest an dificil plin de restricții, reticențe, să convingă o bună parte din locuitori că este necesar și să vadă în implementare proiectul la care se gândea demult:
- Ideea a apărut înainte de a deveni primar, că ne înecam în gunoi. Inițial s-au făcut prin sat niște sondaje pentru a afla părerea locuitorilor referitor la necesitatea acestui serviciu și prețul care ar fi dispuși să-l achite. Majoritatea populației s-a dovedit a fi deschisă, interesată pentru acest sistem de colectare și din decembrie 2019 am pornit serviciul. La început ne ajutau agenții economici care ne asigurau cu transport, implicam persoanele care trebuiau să facă ore în folosul comunității la încărcat gunoiul. A mai fost o tentativă cu câțiva ani în urmă, dar oamenii trebuiau singuri să arunce gunoiul în remorcă și nu reușeau, că unii nu aveau putere, alții nu erau acasă - era problematic. Jumătate de an ne-au ajutat agenții economici, apoi din sursele primăriei am procurat un tractor pe care l-am dat în gestiune întreprinderii municipale "Eco-Hârtop", care se ocupa pe atunci doar de apeduct. Au fost angajați doi lucrători, un tractorist și acum o dată pe săptămână ( joi și vineri) trece tractorul prin ambele sate și adună deșeurile. Cât ar fi de straniu, numărul populației se micșorează, dar cantitatea de gunoi se mărește. Deși suntem la sat, mulți nu conștientizează că sunt și deșeuri biodegradabile care ar putea fi folosite, nu aruncate la groapa de gunoi. La acest capitol mai avem de lucru. Trebuie să informăm populația și să o instruim pentru colectarea diferențiată. Deocamdată am început să selectăm plasticul. O dată pe lună trecem pe la gospodării și colectăm plasticul. Îl stocăm, apoi îl predăm gratis unui antreprenor. Agenții economici în mare parte sunt receptivi la problemele de mediu. Problematică rămâne achitarea serviciului, pentru că unii se eschivează de la plăți, motivând că dispun de transportul lor pentru evacuarea gunoiului. Din păcate îl duc unde se nimerește, fără a ajunge cu el la groapa de gunoi. Pe cei care aruncă gunoiul la nimereală nu-i putem depista pentru că este un fel de solidaritate și nu se denunță sătenii între ei. Greșeala a fost că inițial colectam gratis de la toți și astfel acum, când e vorba de plată, apar reticențe. Oricum, trebuie să schimbăm atitudinea și modalitatea de prestare a serviciului începând cu această primăvară. De la cei care nu plătesc, nu vom transporta.
- Cât plătesc hârtopenii pentru evacuarea gunoiului?
- Câte șapte lei lunar de persoană, care, însă, nu ne ajung pentru a acoperi cheltuielile. Unitățile comerciale nu au încheiat încă contracte, pentru că la începutul anului, pentru a nu crea confuzii, nu am introdus taxa de salubrizare și se achită doar taxa de amenajare. Mulți solicită să fie o plată anuală unică, dar nu-i posibil așa ceva, pentru că tariful pentru evacuare e o chestie, iar taxele țin de alte categorii. Taxa de salubrizare se strânge prin sistemul de colectare a taxelor și vine în bugetul primăriei. Taxa de amenajare este folosită și pentru alte necesități decât transportarea gunoiului.
Gunoiștea - marea problemă a localități
Conform deciziei consiliului local sunt desemnate două locuri pentru gunoiști: la Hârtopul Mic și la Hârtopul Mare. Una este cât de cât amenajată, însă cea de la Hârtopul Mare lasă de dorit, zice primarul Eugenia Anghelici. Autoritățile au planificat să facă o singură gunoiște, căci este o groapă mare, chiar fusese inițiativa unui antreprenor, dar pe parcurs acesta și-a schimbat părerea și chiar a influențat sătenii să nu accepte ca gunoiul din Hârtopul Mare să fie stocat la Hârtopul Mic. Au fost alocate 50 mii pentru a face altă groapă, dar cheltuielile pentru a obține statutul de gunoiște autorizată sunt mult mai mari și din sursele locale e greu de a aduce totul la standardele cerute.
- Un pas înainte - că am scăpat de o gunoiște neautorizată, am plantat copaci acolo. Ce-i drept, cu seceta din anul trecut, nu au crescut, dar terenul deja e asanat. Atitudinea oamenilor faţă de mediul ambiant se schimbă încetișor... Cât ar părea de straniu, dar mai receptivi sunt oamenii în etate, decât tinerii...- spune primarul Eugenia Anghelici.
- Un pas înainte - că am scăpat de o gunoiște neautorizată, am plantat copaci acolo. Ce-i drept, cu seceta din anul trecut, nu au crescut, dar terenul deja e asanat. Atitudinea oamenilor faţă de mediul ambiant se schimbă încetișor... Cât ar părea de straniu, dar mai receptivi sunt oamenii în etate, decât tinerii...- spune primarul Eugenia Anghelici.
Bătrâni au văzut avantajul transportării centralizate a gunoiului, iar tinerii au și alte idei. Un grup de fete, bunăoară a creat o organizație neguvernamentală, "Generația ECO" și după cum spunea Nicoleta Stăvilă, lidera ei: "Unul dintre puținele lucruri pozitive în carantină a fost să punem pe roate primul proiect ecologic „Fii erou la tine acasă-sortează!". A fost o provocare pentru noi, dar am reușit să obținem un mini-grant din partea AO Activ-Eco și, cel mai important, am câștigat sprijinul consilierilor locali, agenților economici, profesorilor, directorilor de școli și al altor oameni de bună credință și am desfășurat o eficientă campanie de informare. Lumea a început să sorteze plasticul. Am creat și un ONG "Generația ECO", pentru a putea continua lista proiectelor atât sociale, cât și ecologice".
Apropo, tinerii au găsit "influenceri" locali, care au motivat, în scurte mesaje video, consătenii lor, să nu mai arunce plasticul la groapa comună. Unul dintre vocile campaniei a devenit astfel preotul Grigore Plăcintă.
Apropo, tinerii au găsit "influenceri" locali, care au motivat, în scurte mesaje video, consătenii lor, să nu mai arunce plasticul la groapa comună. Unul dintre vocile campaniei a devenit astfel preotul Grigore Plăcintă.
Influenceri locali îi îndeamnă pe hârtopeni să protejeze mediul ambiant
Printre cei care au motivat, în scurte mesaje video, consătenii lor, să nu mai arunce plasticul la groapa comună, este şi preotul Grigore Plăcintă. Astfel, tinerii ecologişti, ghidaţi de Nicoleta Stăvilă, au atras de partea lor oameni cu un nume din sat, care şi-au asumat să fie vocea şi faţa campaniei. (Fotografii şi video de Nicoleta Stăvilă)
