
Slujbele religioase oficiate în această zi sunt un mijloc prin care familia poate mijloci pentru sufletul celor adormiți, aducându-le pace și lumină- spunea preotul Ion Țuțuianu din Criuleni.
Pomana oferită în ziua Moșilor de Iarnă are o semnificație profundă în credința ortodoxă. Gestul este considerat o manifestare a iubirii și recunoștinței față de cei dragi care nu mai sunt printre noi.
Pomana simbolizează comuniunea dintre cei vii și cei morți, fiind o modalitate de a le asigura liniștea sufletească și de a le oferi hrană spirituală în viața de dincolo. Tradiția spune că, prin milostenia arătată celor nevoiași, Dumnezeu iartă păcatele celor pomeniți și ușurează destinele celor vii.
Ce se dă de pomană?
Fiecare face pomană după posibilități și din ce are, ca nu cumva să-i pară rău pe urmă.
Printre cele mai importante alimente care se împart la Moșii de Iarnă se numără:
Coliva – Preparat tradițional, realizat din grâu fiert, amestecat cu miere, zahăr, nucă și esențe aromate, simbolizând învierea și viața veșnică.
Colaci – Pâini rotunde, simbolizând continuitatea vieții și comuniunea dintre cei vii și cei adormiți.
Vas cu mâncare – De obicei, gospodinele pregătesc sarmale, pilaf, fasole, carne sau pește, pe care le oferă în vase frumoase, cu linguri și furculițe, încât cei ce primesc pomană să se poată folosi de ele mai departe.
Vin – Considerat un simbol al sângelui lui Hristos, vinul este oferit împreună cu coliva în timpul slujbei de pomenire.
Fructe și dulciuri – Mere, pere, nuci, prăjituri de casă sau ciocolată sunt frecvent incluse în pachetele de pomană.
Lumânări – Se aprind în memoria celor adormiți, simbolizând lumina și călăuzirea sufletelor către Dumnezeu.
Ce nu se face în Sâmbăta Morților
Conform tradiției ortodoxe, Sâmbăta Morților este o zi de reculegere și rugăciune, iar anumite activități trebuie evitate pentru a respecta sobrietate acestei zile.
Nu se lucrează la câmp sau în gospodărie – Este o zi dedicată pomenirii, așadar orice muncă fizică este considerată nepotrivită.
Nu se spală haine și nu se face curățenie – Se spune că, prin astfel de activități, sufletele celor adormiți sunt tulburate.
Nu se înjură și nu se ceartă – Se consideră că această zi trebuie să fie una de pace și armonie.
Nu se închide ușa nimănui care cere pomană – refuzând un om sărac, se refuză sufletele celor adormiți.
Nu se dăruiesc lucruri vechi sau stricate – Se obișnuiește ca obiectele oferite în dar să fie noi, simbolizând renăscarea și continuitatea vieții.
Pe lângă toate aceste tradiţii şi obiceiuri, rugăciunea înălţată cu evlavie în această zi este cea mai importantă pentru sufletul adormiţilor. Adunarea în rugăciune în Sâmbăta Morţilor este cea care are putere de mijlocire în faţa lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor celor adormiţi.
Prin participarea la slujbe, oferirea de pomeni și respectarea tradițiilor, credincioșii confirmă că cei dragi, chiar dacă nu mai sunt fizic alături de noi, nu sunt uitați.