Rezultatele evaluărilor arată că dubiile legate de integritatea financiară au determinat în mare parte nepromovarea evaluării.
Cea mai frecventă cauză de nepromovare o constituie discrepanța nejustificată între venituri și cheltuieli și stilul de viață neconform cu veniturile.
Din cele 50 de evaluări finalizate până acum, Comisia a adoptat decizii în 26 dintre cazuri, iar în restul 24 de cazuri, a aprobat rapoarte de evaluare prin care a propus Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) promovarea sau nepromovarea subiecților. Comisia Vetting adoptă decizii în cazurile când exercită competențe de pre-vetting și rapoarte, atunci când acționează pe baza competențelor de vetting.
Evaluările finalizate au evidențiat că principalele dubii care au dus la nepromovarea evaluării sunt de natură financiară, spre deosebire de dubiile de integritate etică, care au fost mai puțin frecvente.
În multe cazuri, s-au constatat discrepanțe semnificative între averea declarată, cheltuielile și veniturile subiecților. În majoritatea cazurilor, diferențele au depășit cuantumul admis de lege, iar subiecții care nu au putut justifica sursa unor venituri, nu au promovat evaluarea.
În legătură cu integritatea etică, unele evaluări au evidențiat încălcări ale normelor de etică și comportament profesional, inclusiv conflicte de interese incompatibile cu funcția de judecător.
Aceste aspecte au generat îngrijorări semnificative privind integritatea etică a persoanelor evaluate.
Comisia Vetting nu evaluează competența profesională a judecătorilor și candidaților și nu se pronunță asupra legalității hotărârilor emise de aceștia. Totuși, Comisia a analizat dacă subiecții au avut un comportament arbitrar sau au emis acte arbitrare, contrare legii, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că astfel de acte încalcă drepturile fundamentale.
Rapoartele de evaluare conțin concluziile preliminare ale procesului de evaluare și sunt transmise CSM-ului pentru examinare și adoptarea unei hotărâri.
