Vor avea de câştigat oamenii și mediul

Eugeniu Butucea din Porumbeni, r. Criuleni, are 32 de ani. Şi-a făcut studiile la Universitatea Agrară, facultatea economie şi finanţe, după care a continuat masteratul în drept. Continuă să mai înveţe, dar, paralel, desfăşoară şi afaceri. În 2013, a fondat o întreprindere de salubrizare. Autorizaţia de mediu i-a fost eliberată pentru colectare, depozitare şi sortare. Un drum desparte poligonul pe care-şi desfăşioară activitatea – un teren de cca 40 ari, care-i aparţine cu drept de proprietate, de gunoiştea Paşcanilor, pe care sunt aduse şi gunoaiele din Cricova.

Cum îşi face loc pe piaţă un operator de sortare a deşeurilor şi cât de bogaţi sunt antreprenorii care fac asemena afaceri  am discutat cu Eugeniu Butucea.

-Eugeniu, de ce şi cum ai început afacerea?

- Ca fiecare agent economic, am început cu scopul de a scoate un profit. La început lumea se uita neîncrezător la afacerea mea, dar acum s-au obişnuit. Deocamdată, profitul îl reînvestesc în viitoarea linie de sortare. Din ceea ce vedeţi, doar 30% am procurat, celelalte 70 %  construim singuri cu paşi mici, din câştigurile obținute. Aici avem un transportor făcut de noi, doar motorul am procurat. Greferul, la fel, noi îl construim şi-l sudăm, funcţia lui e să ia deşeurile şi să le mute dintr-un loc în altul, în cazul nostru – să le încarce pe transportor. Am construit singuri o presă care să corespundă cerinţelor, construim liniile de sortare, containere, alte elemente din linie. Am început afacerea cu banii mei, ai familiei, am mai împrumutat. Am procurat acest teren de la oameni, sunt aproape 40 de ari. Am construit până aici linia de energie electrică, conductă de apă. A fost foarte scump, dar investiţia s-a recuperat.

-Câte locuri de muncă oferă întreprinderea astăzi şi ce faceţi concret?

Acum am cinci angajaţi: un şofer şi ceilalţi patru – muncitori la sortare. Dacă e nevoie, pot şi eu să urc pe camion. Acum cumpărăm deşeuri presortate din mai multe localităţi ale ţării, le aducem aici şi le sortăm pe categorii, culori, le presăm şi le trimitem la reciclare. Procurăm deşeuri presortate din Ialoveni, Teleneşti, Hânceşti, Călăraşi, Basarabeasca, Orhei, Cahul, recent am început a prelua plastic din or. Criuleni. Discutăm cu autortăţile locale posibilitatea de a eficientiza munca noastră comună. În rezultat au de câştigat oamenii, mediul, căci se descarca groapa de gunoi…

-Dacă se găseşte o primărie care doreşte să recurgă la colectarea selectivă a gunoiului, care ar fi primii paşi a autorităţii ca să fie convenabil şi pentru oameni, întreprindere, şi pentru mediu?

IMG_2139

Linia de sortare este încă în construcţie.

- Linia de sortare pe care o construim aici permite sortarea deşeurilor de la 4-5 localităţi. Am început a o construi cu scopul ca să deservim această aripă din rnul Criuleni, ca pe viitor, dacă va fi necesar, să sortăm deşeurile. Pentru ca o primărie să înceapă a sorta deşeurile, primii paşi ar fi respectarea legii 209 din 23 decembrie 2017, care prevede obligaţiuni pentru toate persoanele fizice şi juridice de a precolecta selectiv deşeurile, ca ulterior agenţii economici să le selecteze. Pentru început, întreprinderea care gestionează în localitatea dată deşeurile sau administraţia publică locală trebuie să informeze populaţia, utilizând broşuri, convorbiri directe despre cum trebuie de presortat deşeurile. Fiecare persoană trebuie să ştie, cum să împacheteze deşeurile. Dacă o să obligăm oamenii din start să pună cartonul aparte, sticla şi pelicula aparte, lor le va fi foarte greu. De aceea, în viziunea mea, ar fi bine gunoiul să fie împărţit de către cetăţean în trei categorii: deşeuri organice sau aşa numită fracţie umedă (frunze, iarbă, crengi), deşeurile reciclabile, sau aşa numita fracţie uscată, şi a treia categorie ar fi sticla. E foarte simplu, iar persoana nu are nevoie de şase lăzi. Acest model l-am văzut în Germania, în Spania. Ulterior se va decide în ce se vor colecta deşeurile, e o parte mai delicată, care trebuie discutată între toate părţile: va cumpăra primăria tomberoanele sau pubelele, sau consumatorul, sau întreprinderea. În viziunea mea, ar fi bine ca gospodarul să-şi cumpere singur pubelele/tomberoanele, sau să dea pe ele măcar jumătate din cost, astfel le va preţui mai bine. O altă metodă ar fi să se pună tomberoane în localităţi pentru fracţie uscată şi pentru sticlă. Fracţia umedă poate fi colectată după un program, direct de la cetățeni, de exemplu, prima sâmbătă din lună. Cetăţeanul  informat ştie că în acea zi scoate la poartă fracţia umedă. Celelalte deşeuri să le arunce presortate la tomberoanele publice.

IMG_2136

Carton separat pregătit pentru presare.

-Aţi reuşit să aplicaţi vreun model de colectare în cele cinci localităţi, pe care le aveţi în preajmă?

-Da, în satul Porumbeni am colectat trei luni de zile, colectăm şi acum de la persoane fizice, cu care avem contracte. Sunt cca 20 de gospodării casnice. Până în luma mai ei achitau 25 de lei lunar per gospodărie, mai târziu consiliul local a modificat preţul de la 25 la 10 lei lunar pentru gospodăria care pune gunoiul selectiv în recipiente, şi 50 de lei dacă nu pune selectiv. Firma pe care o gestionez, însă, adună doar deşeuri presortate. Nici tariful de 25 de lei, nici cu atât mai mult cel de 10 lei nu ne acoperă cheltuielile, dar nu ştiu din ce motiv a decis consiliul astfel. Cert este că scopul nostru nu este să ne plătească cetăţeanul 50 de lei pentru evacuarea gunoiului. Colectăm prin contracte directe deşeuri de la agenţii economici din Paşcani, Porumbeni, Măgdăceşti, Ratuş, Chişinău, cărora le punem la dispoziţie containere speciale (foto din stânga). Avem şi o groapă pentru deşeuri organice, din care producem compost.

IMG_2142

Containere pentru colectare separată a deşeurilor, instalate la o afacere privată, în baza unui contract cu antreprenorul. Containerele sunt descărcate de către autospeciala companiei de salubrizare.

- De multe ori instalarea unei asemenea linii de sortare a deşeurilor provoacă temeri că locul sau localitatea va deveni, brusc sau treptat, o gunoişte mare, dacă aici vor fi aduse deşeuri din alte localităţi.

-Cel mai bun controlor este cetăţeanul. Oamenii din sat ştiu cu ce mă ocup, vin aici să vadă cu ochii lor ce se face cu gunoiul adus, unde este descărcat, în ce spaţiu, cum este sortat, cum se presează. Când va fi linia gata, vom putea organiza şi tururi de cunoaştere, pentru oameni, care să vadă ce se întâmplă cu gunoiul pe care ei îl produc. Gunoiul sortat se evacuează de aici, spre deosebire de gropile clasice, pe care se depozitează şi atât. Eu personal sunt de părerea că noi, în ţară, putem, poate nu chiar 100%, dar să diminuăm esențial cantitatea de deşeuri acumulate la gropile de gunoi, trebuie doar efort şi dorinţă.

-Încotro pleacă deşeurile de aici la reciclare?

-Până acum am vândut doar pe piaţa internă, dar ne dorim să le exportăm şi negociem cu întreprinderi de reciclare din România şi Germania. Paralel am început să căutăm soluţii  pentru reciclarea peliculei, aici, pe loc.

-Din câte înţeleg, nu aveţi relaţii nici cu o primărie, deocamdată?

-Nu avem, doar cu cetăţenii şi cu agenţii economici. Avem câteva maşini, în care am investit ca să putem colecta deşeurile, avem autorizaţie de colectare, depozitare şi sortare de la Mini-sterul Mediului. În ţară sunt puţine astfel de întreprinderi, în r. Criuleni – două, cealaltă având doar autorizaţie de depozitare. Deocamdată, avem câteva înţelegeri verbale cu o primărie din zonă, să aplicăm un mecanism de colectare selectivă a gunoiului pe un sector din sat, pe cele trei categorii de care vă spuneam mai sus, ca să vedem cât este de efectiv şi cum vor reacţiona oamenii.

-Mai persistă păreri, precum că cei care se ocupă de colectare şi sortare de gunoi sunt oameni fantastic de bogaţi. E un streotip sau e adevărat?

-Şi eu am auzit, că aşa persoane sunt mega-bogaţi. Poate şi sunt pe undeva prin lume. Dar pe cei de la noi din ţară care vorbesc aşa, îi rog să vină o zi să lucreze aici, le dau pe o zi un salariu lunar, de la 8.00 până la 17.00, cu o oră pentru prânz. Le dau şi mănuşi, după care să-mi spună părerea. Alături de noi este groapa de gunoi a primăriei Paşcani, (n.r. – în ziua când am realizat interviul, aceasta fumega în câteva locuri), la care maşinile mai aduc şi deşeuri lichide din haznale, şi mirosul e respectiv…

 A dialogat, Svetlana Cernov

Fotografii de autoare.

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *