Tinerii au învăţat să nu aştepte, ci să acţioneze

La 11 octombrie, la Centrul UNIT din Criuleni, s-a desfăşurat conferinţa de totalizare a proiectului „Iniţiativele tinerilor pentru un mediu sănătos şi dezvoltare durabilă”.

Proiectul a durat an de zile, timp în care Consiliile Locale ale Tinerilor din cinci localităţi ale raionului Criuleni s-au implicat plenar şi activ în realizarea proiectelor de mediu, gândite şi soluţionate cu ajutorul mentorilor din cadrul Centrului de Dezbateri Criuleni şi a coordonatorilor locali, de regulă, din cadrul instituţiilor de învăţământ unde sunt elevi.

Olga 2

Detalii despre desfăşurarea proiectului aflăm de la Olga Lîsenco, coordonatorul activităţilor, realizate în raionul Criuleni de către Centrul Regional de Mediu pentru Europa centrală şi de Est cu sprijinul Agenţiei Suedeze pentru Cooperare şi Dezvoltare (SIDA).

- Stimată Olga Lîsenco, cum aţi selectat cele cinci consilii ale tinerilor? Au mai fost şi alţi doritori să aplice pentru participarea la proiectul dat, sau doar cinci a fost nevoie să selectaţi?

- Informaţia despre proiect a fost prezentată la sedinţa directorilor adjuncţi pe educaţie la 4 septembrie 2013. 32 de participanţi la această şedinţă au primit scrisoarea despre proiect şi formularul de aplicare. La etapa iniţială interesul a fost mare, dar termenii erau restrânşi. Noi am planificat să avem cel puţin 10 aplicări, din care să alegem 5, însă realitatea a fost mai dură: au aplicat tinerii numai din cinci sate, cu ei am şi lucrat, şi suntem mulţumiţi, pentru că sunt cei mai buni tineri.

- Care sunt rezultatele proiectului, dacă desfăşurăm pe scurt realizările în fiecare dintre cele cinci localităţi?

- Echipele constituite au desfăşurat iniţial câte un sondaj despre starea mediului la ei în comunitate. În sondaj au fost chestionate cel puţin 200 de persoane din fiecare localitate, în total pe raion 976 de chestionare prelucrate. Pentru a realiza această acţiune tinerii au fost instruiţi în 3 module de instruire.

Rezultatele sondajului au fost prezentate şi discutate în cadrul focus-grupurilor. Împreună cu adulții prezenţi la acestă activitate tinerii au ales una din problemele mediului, care cerea soluţionare imediată. În cadrul instruirilor tinerii au prezentat proiectul-schiţă şi planul de activităţi cu surse bugetate, ca soluţie la problema identificată.

Aceste idei ale tinerilor au fost discutate la dezbateri publice în fiecare localitate cu participarea a cel puţin 70 de persoane, în total în dezbateri au participat peste 375 de persoane. Astfel tinerii au promovat ideile proiectului şi au ales-o pe cea mai bună.

În rezultat avem 5 miniproiecte realizate – fiecare în suma de 500 de euro. La Hârtopul Mic a fost realizat proiectul “Scuarul ecologic” – un loc de odihnă şi relaxare a elevilor şi profesorilor în curtea liceului. “Plantăm copaci – prevenim alunecări” – a fost denumirea proiectului în urma căruia la Mălăieşti a fost sădită o pădure tânără, pe un teren de 1,5 ha, pentru a preveni alunecările de teren, frecvente în această zonă. La Cruglic a apărut “Scuarul generaţiilor” – un loc amenajat în preajma mai multor instituţii publice, destinat odihnei şi aşteptării. Echipa liceului “Regele Mihai I” din Cimişeni a realizat un parc în curtea liceului, iar echipa gimnaziului Izbişte a muncit asupra formării abilităţilor de trasformare a deşeurilor organice în substanţe utile pentru creşterea plantelor în glastre, ca rezultat şcoala şi curtea şcolii a înflorit, la propriu şi la figurat.

- Care, în opinia Dvs, au fost cele mai de preţ învăţăminte, pe care le-au luat tinerii, participând la acest proiect?

- La conferinţa de totalizare tinerii au menţionat că au înţeles câteva lucruri foarte importante – nu poţi să lucrezi de unul singur, proiectul se realizează numai în echipă.

Pentru succesul proiectului trebuie să fii insistent şi responsabil, să auzi şi să accepţi ideile coechiperilor, să gândeşti la rece – emoţiile nu ajută la depăşirea obstacolelor. Tinerii au înţeles că de la ideea de proiect până la realizare este o cale destul de grea, dar rezultatul comun inspiră entuziasm şi încredere în succes.

Satisfacţia obţinută de la realizarea proiectului îndeamnă spre noi realizări. În acelaşi timp tinerii participanţi în proiect au devenit altfel de cetăţeni – ei au înţeles că mediul sănătos depinde nu numai de autorităţi, ci de tine însuţi, şi că fiecare din noi, astăzi, poartă responsabilitatea pentru mediul, în care vor trăi urmaşii.

- Cât de deschise au fost autorităţile locale, cetăţenii simpli la iniţiativele tinerilor? Ce le-a fost greu şi ce le-a fost uşor să realizeze?

Interviu Olga 1

- În majoritatea cazurilor autorităţile locale au fost deschise şi au susţinut iniţiativele tinerilor, cu excepţia primarului de la Cimişeni. Din păcate, conflictele interne pot deveni un obstacol mare pentru realizarea proiectelor tinerilor şi deloc nu este bine dacă ei sunt implicaţi în relaţiile tensionate dintre maturi.

Toţi împreună noi am depăşit situaţia şi tinerii din satul Cmişeni au obţinut finanţare şi au amenajat scuarul în ograda liceului.

Cea mai grea parte a proiectului pentru ei a fost, probabil, organizarea studiului cu toate etapele de discuţie şi analiză – aici noi am muncit intens şi în loc de patru module de instruire planificate am realizat şapte.

Mult depinde şi de coordonatorii locali – fără ei proiectul nu ar avea acel succes meritat. Ecaterina Ţurcan (Hârtopul Mic), Natalia Lubaş-Verdeş (Izbişte), Ecaterina Verdeş (Cruglic), Ludmila Racu (Mălăeşti), Nicoleta Dicusar şi Mariana Morari (Cimişeni) – au depus efort enorm pentru ca proiectele tinerilor să se realizeze cu succes.

- Fiecare proiect este cu atât mai binevenit, cu cât este mai durabil. Grupurile constituite în cadrul acestui proiect, au şanse să mai dezvolte şi alte proiecte, alte iniţiative?

-        În opinia mea, proiectul a fost un imbold hotărâtor pentru tineri, ei continuă să propună diferite idei de proiecte şi mai ales în domeniul mediului, unde au descoperit multe probleme stringente nerezolvate, cum ar fi arderea miriştii, poluarea apelor din râuleţele satului, educaţia ecologică nesatisfăcătoare şi mentalitatea  ”După ograda mea măcar totul să ardă – mie nu-mi pasă”, şi convingerea fermă că educaţia ecologică este necesară de la vârstă timpurie.

Un alt rezultat sunt încă patru proiecte schiţate – ale echipelor de la Cruglic, Cimişeni, Izbişte, Mălăeşti. Acestea sunt în curs de aplicare şi implementare. Sunt convinsă că ele vor fi realizate, pentru că tinerii au suficiente abilităţi şi dârzenie.

Pentru conformitate, Svetlana Cernov

În fotografii: echipa de la Izbiște și Olga Lîsenco

 

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *