Ștefan cel Mare – la Criuleni

Festivităţile dedicate Zilei Limbii Române la Criuleni au demarat în acest an nu în preajma bustului lui Eminescu de pe bulevardul cu acelaşi nume, contrar tradiţiei statornicite de mulţi ani, ci în piaţa centrală a oraşului, situată pe adresa str. 31 August 1989.

Invitaţii speciali ai evenimentului

Invitaţii speciali ai evenimentului

Schimbarea a fost prilejuită de dezvelirea, inaugurarea şi sfinţirea în acea zi a monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Festivitatea s-a desfăşurat cu mult fast, cu invitaţi speciali în persoana actualului preşedinte al ţării Nicolae Timofti, a primului preşedinte al RM Mircea Snegur, a liderului PLDM Vlad Filat, declarat unul dintre principalii ctitori ai monumentului, şi a câtorva miniştri şi deputaţi, şefi de departamente din acelaşi partid. Criulenenii veniţi la manifestare au contemplat pe viu orchestra prezidenţială, un târg al meşterilor populari şi un concert cu participarea artiştilor locali. Ziua s-a închis cu evoluarea în platoul sărbătorii, a artiştilor de estradă cu titluri solide, precum Natalia Barbu, Anastasia Lazariuc şi formaţia „Catharsis”.

Toţi cei care au rostit discursuri la microfon au vorbit despre semnificaţia evenimentului, încărcătura emoţională a zilei, despre rolul Voievodului de apărător al creştinătăţii, despre vitejia şi responsabilitatea răzeşilor de pe Nistru pentru hotarele Moldovei medievale. Monumentul din Criuleni, spunea Grigore Savin, secretarul Consiliului raional Criuleni, este cel mai estic în Republica Moldova, al doilea după mărime în ţară şi că fost edificat în urma unei „chete populare” lansate de preşedintele raionului Vitalie Rotaru. Preşedintele raionului i-a felicitat pe criuleneni, dar şi-a scurtat semnificativ discursul, din cauza, probabil, a emoţiilor care l-au copleşit.

IMG_0643

Dezvelirea monumentului

Monumentul a fost sfinţit de Înaltpreasfinţia Sa, Mitropolitul Moldovei Vladimir şi un sobor de preoţi din raionul Criuleni.

După ce a vizitat târgul meşterilor populari, delegaţia oficială s-a deplasat la intersecţia străzilor Ștefan-cel-Mare şi Alexandru-cel-Bun, unde s-a organizat inaugurarea străzii recent asfaltate, prin tăierea panglicii verzi, la ceremonie fiind prezent şi primarul oraşului, Vitalie Onişciuc.

Decorul scenei, pe care au evoluat artiştii, a fost executat în culori specifice partidului din care face parte conducerea raionului, iar între numerele artistice prezentate de Anastasia Lazariuc, când în piaţă era cea mai mare concentrare a spectatorilor, Vitalie Rotaru şi-a invitat în scenă mama şi i-a închinat un codru de pâine, i-a mulţumit pentru că l-a născut, l-a crescut şi l-a educat, şi a promis, în stilul unui discurs electroal, că „voi mai face lucruri bune şi frumoase pentru raionul Criuleni şi Republica Moldova”.

Sculptorul Constantin Crenganis, autorul monumentului

Sculptorul Constantin Crenganis, autorul monumentului

Sculptorul care a realizat monumentul, Constantin Crenganis, prezent la ceremonia de inaugurare, a spus că un alt monument al Domnitorului realizat de dumnealui poate fi văzut la intrarea în or. Roman, jud. Iaşi, numai că acolo este în postura de războinic teuton, de cavaler al creştinătăţii, călcând pe un scut.

- Aici, la Criuleni, Ştefan este în postură de statornic, de ziditor de ţară, dar în acelaşi timp şi cu sabia, pe braţul stâng purtând stema Moldovei şi cetatea – un simbol al statorniciei. Proiectul a demarat în forţă, într-un timp mai scurt (am lucrat cu o echipă cam trei luni de zile), dar nimic nu se face fără sacrificii şi acest sacrificiu este foarte frumos pentru un artist. Faptul că este instalat la Criuleni are o mare semnificaţie pentru mine, pentru că este montat pe pământul Moldovei de dincolo de Prut, a Moldovei parte componentă a statului care se vrea unit într-o altă formă. Am mai realizat un bust al lui Eminescu la Soroca şi el veghează parcă spaţiul de la Nistru spre Tisa, aşa că îmi este nu numai drag, dar şi o parte a sufletului, pentru că bunicii mei sunt din Basarabia, eu fiind născut la Iaşi. Mă simt legat de acest proiect cu sufletul. Mulţumesc tuturor celor din acest oraș pentru că mi-au dat posibilitatea să fac acest monument şi sper să mai am ocazia să mai aduc simboluri, – a spus sculptorul Constantin Crenganis.

Ştefan cel Mare a fost canonizat la 20 iunie 1992, prin Tomosul de Canonizare emis de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Teoctist, în calitate de preşedinte al Sinodului, şi alţi 29 de membri ai Sinodului. Ziua de cinstire este 2 iulie şi, potrivit deciziei Sinodului, este „înscris în sinaxar, cărţile de cult şi calendarul Bisericii noastre cu numele „Dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt”.

IMG_0631

S. Cernov 

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *