Stânca – pericol

Petru Cotrobai este unul dintre locuitorii satului Pohrebea, gospodăria căruia este limitată de stâncile care formează malul stâng al Nistrului. De pe stânci se vede ca-n plamă satul în vale, Nistrul şi o parte mare din teritoriul r. Criuleni, orașele Dubăsari și Vadul-lui-Vodă. Peisajul în mijlocul căruia se află satul, este pe cât pe pitoresc, pe atât de nesigur de la o vreme, pentru familia lui Petru – mama, soția și fiica sa.

Au crezut că e zgomotul unui cutremur

Petru Cotrobai și vecinul său, Nicolai Repida, ne arată stânca, din care s-a desprins bolovanul de piatră cu dimensiunea aproximativă de 2 m x 1,5 m x 1.3 m. A spus că s-a întâmplat în noaptea spre 1 aprilie, spre dimineață, și viuetul care l-a provocat părea asemănător cu cel al unui cutremur.

La poalele stâncii este o mică grotă. Aceasta, spun bărbații, nu este săpată de ei. Așa era de când se țin minte, iar părinții le spuneau că grota îi adăpostea în timpul bombardamentelor din timpul celui de-al doilea război mondial. Nicolae Repida adaugă că și în 1992, când dinspre Dubăsari băteau separatiștii cu ”alazani”, cca 12 oameni tot în grotă se ascundeau, punând paie pe jos și astupând intrarea cu stâlpi de spalieră, ca să-i protejeze de schije. Atunci nu se temeau. Acum, însă, baza stâncii s-a erodat, iar în bolta de deasupra grotei au apărut mai multe crăpături, prin care în această primăvară se prelingea apă de ploaie și din zăpada topită. Piatra desprinsă s-a rostogolit cca 8 metri la vale și ricoșând de un salcâm, s-a oprit într-o bază de gard, pe care gospodarul a ridicat-o sa să-și protejeze beciul de apa ploilor.

Petru

Petru Cotrobai arată de unde s-a desprins bolovanul

”Eu eram la serviciu în noaptea ceea. Când am venit dmineața, am găsit piatra aici. A stricat un gard de la țarcul păsărilor, și dacă nu era baza ceea de beton, intra în casă” – ne arată omul drumul pietrei.

Dânsul a sesizat primaria, serviciul situații excepționale, alți specialiști, care au cercetat situația la fața locului două zile la rând, și care au propus și o soluție, spune Petru – să ridice un zid de protecție între stâncă și casa omului. Au calculat chiar și costul construcției –  peste 56 mii de lei, și au mai spus că timp de 10 zile situaţia ar putea fi soluţionată. A trecut de atunci mai mult de o lună și a aflat că nu sunt, deocamdată, acești bani… ( nu precizează, în care buget). Ce-i drept, spune Nicolai Repida, nu departe a mai fost o piatră, mai mare decât cea din curtea vecinului, care stătea la o margine de drum și care, în urma ploilor din primăvara curentă, a început a aluneca pe pantă. Și ea era un pericol pentru casele din vale, însă spre ea a fost acces mai liber și angajații de la situații excepționale au reușit s-o sfărâme.

Petru a vrut să spargă piatra și din ea să mai ridice nivelul gardului de protecție al gospodărie sale, dar că salvatorii l-au sfătuit s-o lase în calitate de scut, și dacă se va mai desprinde vreo una, să aibă unde se opri. Între timp, a aranjat la baza stâncii un fel de proptea dintr-o piatră și o bucată de stâlp, și spune că doar de un cutremur se teme, care ar putea provoca  desprinderea următoarei bucăți de stâncă, dimensiunea căreia nu o poate prevede. Mama lui Petru, Nadejda, care are peste 80 de ani, își întreabă fiul dacă ne-a informat cum se ascundeau în ea în 1992. Numai copiii erau evacuați din sat, iar cei adulți au rămas pe loc în perioada conflictului. Femeia spune că s-a născut la Coșnița, dar a conviețuit cu stânca de când s-a măritat în Pohrebea, și niciodată n-a căzut din ea nici o piatră.

Piatra

Bucata de stâncă care s-a desprins pe 1 aprilie, noaptea, a provocat un vuiet asemănător celui de cutremur

E nevoie de lucrări în siguranţă, dar bani nu-s

Problema a fost rezolvată parţial, ne-a spus primarul comunei Coşniţa, Alexei Gafeli, referindu-se la piatra mai mare, care a fost evacuată. În cel de-al doilea caz, care se referă la gospodăria lui Petru Cotrobai, nu sunt surse financiare, a spus primarul. Întrebat cine este obligat să intervină la solicitarea oamenilor şi ce soluţie au recomandat specialiştii, Alexei Gafeli a spus: “Şi primăria, şi alte instituţii publice, cum ar fi Consiliul Raional sau Guvernul, trebuie să intervină, dacă primăria nu are surse suficiente. Soluţia cea mai bună este eliminarea acelei stânci, care are posibilitatea să se surpe, dar înainte de a începe orice lucrări, trebuie să ne asigurăm că în proces de lucru nu vor cade pietrele respective peste gospodărie. De asta, primul pas, ar fi să construim o împrejmuire de protecţie, şi asta-i costisitor”, a răspuns primarul. Este un caz în premieră, spune edilul, iar referitor la apariţia în buget a surselor financiare a adăugat că nu are prognoze pozitive.

Serghei Gatman, şeful Secţiei Situaţii Excepţionale Dubăsari, cu referire la cazul dat, a spus că alunecarea pietrelor este calamitate naturală, egalată cu alunecare de teren, şi că în cazul pietrelor mai accesibile primăria a alocat bani din fondul de rezervă, cca 15 mii lei, o sursă. Alocarea banilor pentru necesităţile cetăţenilor aflaţi în situaţii de risc de calamităţi se face în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1076 din 16.112010, a adăugat Gatman, prioritare fiind acele calamităţi, care afectează un număr mai mare de persoane. Conform clasificaţiei respective, situaţia din gospodăria lui Petru Cotrobai este una “de obiect” (fragment din Hotărîrea respecitivă): “ situaţie excepţională de obiect – situaţie în urma căreia au avut de suferit  pînă la 10 persoane, inclusiv au decedat de la 2 la 5 persoane, sau au fost afectate condiţiile de activitate vitală a nu mai mult de 100 de persoane, sau prejudiciul material, cauzat direct, constituie o mie de unităţi convenţionale la ziua producerii situaţiei  excepţionale, iar zona situaţiei excepţionale nu depăşeşte raza teritoriului obiectului economiei naţionale sau de menire socială;”. Punctul 6 l hotărâri stipulează că “Lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale de obiect se efectuează cu forţele şi mijloacele obiectului”.

Serghei Gatman ne mai informază, că situaţia de la Pohrebea este similară cu cea de la Marcăuţi, unde din cauza precipitaţiilor abundente din primăvara curentă, a pornit o alunecare de teren, care a afectat casa unor cetăţeni, aflată pe malul Nistrului. Şi la Marcăuţi, şi la Pohrebea, fondurile de rezervă sunt limitate, iar cele raionale, presupune şeful SSE Dubăsari, ar fi reţinute pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor, care eventual ar putea avea loc pe cca 80 km de mal al fluviului Nistru, pe teritoriul raionului, şi care, de regulă, afectează mai mulţi cetăţeni.

Am solicitat informaţii despre soldul fondului de rezervă al consiliului raional  şi despre posibilitatea administraţiei raionale de a interveni în cazul familiei Cotrobai, pentru a elimina pericolul din partea stâncii. Îndată ce vom avea un răspuns de la conducerea raionului, vom reveni la temă.

S. Cernov

 

 

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *