Ediţia a doua a festivalului local „Toamna cartofilor” le-a luat râşcovenilor cam două luni de pregătiri, dar, spuneau ei duminică, 13 octombrie, efortul a meritat.
Ideea festivalului cartofului, şi nu de oricare, dar de cel crescut bio, a unit câteva familii în coperativa „Cartoful Râşcovean”. Suportul metodologic a venit de la membrii organizaţiei neguvernamentale „EcoVision” care şi-au dorit să contribuie la dezvoltarea localităţii prin a-i motiva pe săteni să alinieze vechea îndeletnicire a râşcovenilor – creşterea cartofilor, la tendinţele pieţei, care cere cartofi bio. Munca nu le-a fost uşoară, spun ei, dar dorinţa de a investi efort în sănătatea copiilor şi nepoţilor i-a făcut să încerce. Rezultat – cartofii bio se vând la târguri specializate de produse bio, aşa cum s-au vândut şi duminică la Râşcova, cu preţ de la 15 la 25 de lei per kilogram.
Membrii cooperativei respective au renunţat la tratarea plantelor cu insecticide, înlocuindu-le cu măcerat din plante mirositoare, iar în calitate de stimulent de creştere folosesc doar gunoiul de grajd şi compostul. „Suntem cooperativă din cinci fermieri cultivatori de cartofi din Râşcova, care cultivă şi cresc acest minunat tubercul. Special pentru tine şi familia ta îi creştem acum natural, fără insecticide, fungicide sau îngrăşăminte chimice. Folosim doar pelin, leurdă, muştar şi multă dragoste de la poalele codrilor!” – se prezintă fermierii inovatori. Apropo, cu pelin, leurdă şi muştar fermierii au combătut bolile şi gândacii-de- Colorado, iar periodic i-au strâns manual, afirmă fermierii.
Ilie Sadovnic, surprins la”Toamna cartofilor” cu soţia sa, spune că a crescut cartofi bio, dar că i-a fost destul de greu, mai ales să strângă gândacii, or, stropitul ecologic nu l-a prea ajutat.Fermierul afirmă că a avut roadă bună, pentru că şi-a irigat plantaţia de 50 de ari. Ilie Sadovnic mai spune că nu era tare rentabilă cultura cartofului până anul trecut, dar de când s-au mai scumpit tuberculii de la 6 lei în sus, şi de când nu mai vinde cartofi vara, dar aşteaptă să le mai crească preţul şi să iasă pe piaţă prin martie-aprilie anul viitor, lucrurile stau mai bine. Fermierul mai spune că are de mulţi ani cumpărători fideli, dar că din acest an le-a mai propus şi cartofi bio.
„Produceamaşa cum ştiam noi înainte – am semănat şi atât, dar cu bio este altfel. Am sădit patru soiuri de cartofi: două de-ale mele, pe care le produc demult, plus două pe care le-am luat de la selecţioneri. Ştiţi, este diferenţă faţă de ale noastre! Consultanţii ne-au fost de mare folos. La început nu prea vroiam, dar totuşi am încercat, şi spun: merită. De vreo cinci ani noi nu mai punem chimicale în pământ, pentru că am pus întrun an multă selitră şi am pierdut vreo două tone de cartofi. De atunci punem numai bălegar de vacă, de la porci, găini, îl depozităm şi facem îngrăşăminte. La noi satul era „cartofar” mereu, dar de când preţul la piaţă a scăzut că le dădeam cu un leu-trei, mulţi au renunţat. Azi am dat „americanca” şi „agata” bio cu 20 de lei, şi mai am un soi de violetă, care o cresc mai mult pentru mine – cu 30 de lei. E greu, şi cred că am meritat acest preţ” – zice râşcoveanul Sergiu Cebotari, care se prezintă ca şi mic antreprenor, lemnar de profesie.
Galina Munteanu a spus că a renunţat la chimicale pentru sănătatea familiei. Creşterea cartofilor bio cere mai multă muncă, consideră femeia, şi adaugă că familia sa nu a irigat cartofii, şi i-au crescut doar folosind apa de ploaie şi gunoi de grajd aplicat corect.
La târgul organizat de râşcoveni au venit mulţi oaspeţi din afara localităţii şi, după cum spuneau organizatorii, numărul lor în acest an a fost de vreo şase ori mai mare decât la prima ediţie, cea din anul trecut. Cu produse bio au venit şi fermieri din alte localităţi. Printre ei, de la Drăguşeni, Hânceşti, cu varză organică, crescută prin metoda permaculturii şi fără preparate chimice, a venit Vasile Niculiţă, care şi-a ambalat produsul în pungi de hârtie. Ca să fie după amiaza şi sătulă, nu doar fudulă, gospodinele din sat au preparat bucate, preponderent din cartofi, pe care fie le vindeau, fie le distribuiau gratis doritorilor. S-a turnat şi compot în pahare, chiar şi mustul şi tulburelul a fost întrebat, de rând cu dovleci, miere, poamă, pere sau nuci şi fructe uscate. Agafia Goncear cu nurorile au pregătit bucate din catrofi, tradiţionale la Râşcova: cartofi la cuptor umpluţi cu ciuperci, şi „cartoflence” – turte în care, dacă învelesc o salată şi condimentează, le iese „kebab de Rîşcova”. Şi de bucătărie indiană s-au putut bucura vizitatorii „Toamnei cartofilor”, datorită familiei Abhaya şi Neelima Kumar, care au propus pofticioşilor mâncare tradiţională din nordul Indiei, unele feluri, la fel, cu cartofi sau din cartofi. Una dintre organizatoarele festivalului, Daniela Luca, a spus că Rîşcova a devenit a doua sa casă, de când este implicată în proiecul de creştere bio a cartofului. Tatiana Cebotari, organizatoare a „Toamnei Cartofului”, coordonatoare la „Eco Village”, a spus că mai multor locuitori le place ideea, dar nu toţi au puteri să crească cartoful natural, e destul de complicat, e multă muncă. Doar cei foarte harnici pot reuşi. Faptul că s-au unit în cooperativă le va ajuta atât să-şi vândă produsul, cât şi să-şi hrănească copiii şi neamurile cu tot ce este ecologic. Festivalul a avut şi un sponsor – organizaţia suedeză „Partener pentru Dezvoltare”, care a colaborat cu „EcoVisio” pentru organizarea cooperativei şi a permite comunităţii să se dezvolte frumos combinând tradiţia locală cu inovaţiile pe care le pune la dispoziţie ştiinţa şi cercetarea.
Silvia Apostol, director de ţară al organizaţiei suedeze, a precizat pentru Est-Curier: „Promovăm dezvoltarea durabilă, dezvoltarea în baza tradiţiilor şi resurselor locale, folosind ştiinţa. Ajutorul nostru a constat în susţinerea financiară a specialiştilor, experţilor care au lucrat alături de râşcoveni pe nişte loturi experimentale, unde au testat soiuri şi metode noi, procurarea materialului semincier, instruirile, atelierele, degustări de cartofi. A fost o încercare curajoasă, avem prima roadă, putem procura cartofi ecologici, ceea ce deja am făcut, la un preţ foarte bun, destul de echitabil pentru ei. Au fost testate mai multe soiuri, ca oamenii să le aleagă în final pe cele mai productive, ca să le asigure şi un venit bun”. Irina Ileva, principalul consultant al râşcovenilor care a pus la dispoziţia lor experienţa sa de peste 40 de ani de cultivare a cartofului, a spus că nu i se pare că ar fi mai multă muncă la producerea cartofului bio, decât, de exemplu, la creşterea unui bou pentru carne (ceea ce poate dura şi doi ani), în schimb este un aliment de bază pentru aproape întreaga omenire, prin urmare, mereu va avea piaţă de desfacere.
„Cu toţii vrem să fim sănătoşi, de aceea trebuie să ne alimentăm cu ceva bun!”, spunea primarul degrevat din funcţie, Dumitru Sârbu, care a inmânat organizatorilor şi participanţilor diplome şi câte un colac, pentru implicare şi aport. Formaţia locală „Doina Codrului”, condusă de Ecaterina Sadovnic, colectivele de artişti de la gimnaziu şi grădiniţă, alături de câţiva interpreţi din Chişinău, au asigurat programul artistic al evenimentului, spre bucuria râşcovenilor, care au venit mai mult să se distreze, decât să cumpere.
S. Cernov
fotografii de la eveniment
