Promisiuni electorale dependente de fonduri centralizate

Necesitatea serviciilor moderne de aprovizionare cu apă şi canalizare şi asumarea responsabilităţii de a le oferi consătenilor aceste facilităţi au făcut parte din programul electoral al multor primari. Nu este excepţie nici primarul din Izbişte.

În august, 2014, ne spune Ion Plămădeală, proiectul „Construcția rețelelor de apeduct și canalizare în s.Izbiște”, la pachet cu staţia de epurare pentru consătenii săi, a fost depus pentru finanţare la Fondul Ecologic Naţional. Spera atunci primarul, că până în 2016 izbiştenii vor avea măcar apeduct. Valoarea proiectului la acel moment era de cca 17 mln lei, însă, de la an la an valoarea acestuia se modifică spre creştere, or, costurile sunt ajustate anual la rata inflaţiei. Ultima modificare în acest sens a avut loc la 2 mai 2017, iar antreprenorul a mai cerut suma de 330 mii lei, aprobată deja prin acord adiţional de majorare de către agenţia de achiziţii publice.

Prima tranşă de bani de la Fondul Ecologic, în valoare de 1 mln de lei, a venit pe contul primăriei în decembrie 2016, peste doi ani de la depunerea proiectului, dar pe parcursul acestor doi ani, 2015 şi 2016, lucrările au fost executate din contribuţia cetăţenilor. „Sunt receptivi izbiştenii”, spune primarul, care ne informează că locuitorii au adunat contribuţie ce depăşeşte suma de 600 mii lei, semn că oamenii au nevoie de acest serviciu şi-şi pun speranţe în ajutorul statului, dar nici ei nu stau deoparte. Din contribuţii, resursele bugetului local şi din alocările Consiliului raional, şi milionul de la Fond, la ora actuală, sunt executate lucrări în valoare de 2 mln 600 mii lei, ceea ce constituie ceva mai mult de 15 % din valoarea totală a proiectului de 17 mln. Sunt funcţionale 8 km de apeduct din 19 proiectaţi. Serviciul de aprovizionare cu apă este disponibil pentru 220 de gospodării din partea de pe deal a satului, unde, spune primarul, vara scădea drastic nivelul apei în fântâni şi nevoia era cea mai mare. Pentru ca apa să ajungă cenralizat în toate mahalalele din sat, ar mai fi nevoie de 4 mln  lei pentru apeduct.

-       Când am început proiectarea, în 2014, speram că în doi ani vom finaliza măcar apeductul, dar după cum se completează Fondul cu bani, nu mai ştiu la ce să sperăm. Am rugat antreprenorul să execute lucrările planificate în etapa următoare în avans, dar acesta nu a fost de acord, or, banii ne vin greu. Soldul local este mic, dar şi aşa, din el consiliul local a planificat în 2017 surse  pentru termoizolarea sediului primăriei – a spus edilul de la Izbişte.

IMG_5713 mic

Tuburile pentru apeduct, în curtea primăriei Izbişte, în aşteptarea finanţării

Şi Primăria Cimişeni a primit undă verde pentru finanţarea proiectului „Consolidarea proceselor de eroziune și stoparea alunecărilor de teren prin ameliorarea hidrotehnică și silvică”. La termeni de executare a tranşei sunt trecute cifrele 20.09.2016 – 01.08.2017. Valentina Pisarenco, primara localităţii, ne spune că este vorba de ameliorarea ecologică şi amenajarea unei râpe aflate în sat, cu lungimea de 900 m, lăţimea de 20 m şi adâncimea de 5-6 metri, care cu anii, devenise un focar de insalubritate, iar pentru a-l transforma într-un loc de agrement, s-a calculat că este nevoie de cca 10 mln lei. Proiectul a fost aprobat spre finanţare la Fondul Ecologic Naţional, iar primăria a primit prima tranşă – 823 de mii de lei, în loc de 1 mln de lei, cât a fost trecut în contract. Investiţia ar permite să apară în locul râpei un parc, cu cca 1000 de arbori şi arbuştri, flori, alei, iluminat public, bănci, etc. Valentina Pisarenco a anunţat locuitorii că a inițiat un proiect, dar încă nu este clar, când va obţine următoarele tranşe de finanţări şi când va fi terminat proiectul, dacă se alocă câte 1 mln pe an.  Pe de asupra, şi ministerele sunt în proces de reorganizare.

Am contactat şi alţi primari, proiectele cărora au fost acceptate spre finanţare în 2016 şi la care se lucrează în prezent. Proiectul depus de primăria Cocieri trebuia să fie finalizat la 1 iulie, 2017.

Raisa Spinovschi, primara satului, Cocieri, rl Dubăsari, spune că prima tranşă de 500 mii lei, din proiectul „Reconstrucţia sistemului de alimentare cu apă şi dezvoltarea reţelelor de canalizare”, acceptat de FEN, a fost valorificată în 2015. Din tranşa a doua, în valoare de 2 006 100,00 lei au fost alocaţi 1 mln 600 mii. Ca să fie terminat proiectul şi să fie achitate toate lucrările, şi beneficiarul este obligat să achite restanţa la contribuţie – cca 136 mii lei. Potrivit Raisei Spinovschi, primăria urmează să găsească aceşti bani, poate chiar să ceară ajutorul Consiliului Raional, astfel încât să urmeze darea în exploatare a lucrărilor. Primarul de la Râşcova, Criuleni, Dumitru Sârbu, ne spune că se află la etapa a treia de construcţie a sistemului de canalizare, proiect cu valoare totală de 5,5 mln lei, valoarea tranşei fiind de 2 mln lei. Banii urmează a fi valorificaţi până la 1 octombrie, când este planificată finalizarea etapei. Până acum, ne informează Dumitru Sârbu, termenii s-au respectat, şi speră că şi lucrările vor fi executate şi achitate la timp.

Scopul creării fondurilor ecologice este colectarea de resurse suplimentare pentru finanţarea  măsurilor de protecţie a mediului  şi reconstrucţie a ecosistemelor. Resursele financiare ale fondurilor ecologice locale provin din plăţile pentru emisiile, deversările de substanţe poluante, amplasarea deşeurilor pe poligoane (gunoişti) în limitele stabilite, plăţile pentru emisiile, deversările de substanţe poluante, amplasarea deşeurilor pe poligoane (gunoişti) cu depăşirea limitelor stabilite; sumele rezultate din compensarea prejudiciilor cauzate mediului; sumele amenzilor, percepute pe cale administrativă sau judiciară de la persoanele  fizice sau juridice, care  încalcă  legislaţia  în domeniul protecţiei mediului, etc. Fondul mai poate fi completat din surse externe, cum ar fi granturile.

Elena Creangă, şefa serviciului evidenţă şi control, Ministerul Mediului, ne-a explicat, că decizia de a finanţa un proiect sau altul este luată de către Consiliul de Administrare al Fondului Ecologic Naţional, care este compus din şapte membri, dintre care reprezentanţi ai ministerelor, ai Cancelariei de Stat şi ai organizaţiilor neguvernamentale de mediu. Potrivit Elenei Creangă, în anul 2017 fondul nu gestionează bani din surse externe, doar din plăţile acumulate, enumărate mai sus. Funcţionara ne asigură, că proiectele aprobate pentru finanţare în anul 2017 vor fi executate, pentru că finanţarea lor a fost aprobată în limita banilor deja disponibili.

La întrebarea, dacă sesizează colegii-primari deficienţe în colaborarea cu Fondul Ecologic Naţional, de ce natură ar fi ele, Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), asociaţiie a autorităţilor publice locale constituită să reprezinte în mod efectiv interesele tuturor autorităţilor locale din Republica Moldova indiferent de viziuni şi opţiuni ideologice ale membrilor săi, consideră că Fondul Ecologic Naţional este unul destul de important în R. Moldova. În acelaşi timp, Viorel Furdui consideră, că modul cum acţionează în prezent acest fond este învechit şi nu mai corespunde realităţilor de azi, iar pe parcursul anilor de activitate, asupra lui planau anumite suspisicuni că este un fond excesiv de centralizat şi că ar finanţa proiecte pe criterii politice. O soluţie de îmbunătăţire a situaţiei ar fi ca cel puţin o jumătate din banii pe care îi gestionează fondul să fie distribuiţi comunităţilor după numărul de populaţie, iar altă jumătate să fie concentraţi pentru proiecte regionale sau naţionale. Directorul executiv al CALM menţionează eficienţa descentralizării Fondului Rutier, şi spune că acesta este un exemplu bun, iar descentralizarea fondului ecologic ar permite apariţia în bugetele locale a componentei investiţionale. Organizarea centralizată a fondurilor şi surselor băneşti ar fi o frână în dezvoltarea comunităţilor locale, consideră V. Furdui.

 S. Cernov

 

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *