Profesorul de circumscripție – colacul de salvare în educație

Interviu cu Vladimir Soltanici, director general la DE Criuleni

 

- Câţi copii de vârstă preșcolară avem astăzi în raionul Criuleni şi câţi dintre ei nu sunt instituționalizați?

- La început de an şcolar  2015-2016 în raion erau inregistraţi 5404 de copii cu vârsta cuprinsă între 1 și 6 ani. 3381 dintre ei frecventează instituţiile preşcolare.

10418262_1495030200733855_375126212513565951_n

În conformitate cu prevederile legale, ce vizează pregătorea obligatorie către şcoală, prioritate se acordă instituţionalizării copiilor cu vârsta de 5-6 ani. Prin urmare din numărul total de copii, care fac parte din această categorie de vârstă 1794 copii sau  98,04%, sunt instituţionalizaţi.

Din numărul total de 3610 copii cu vârsta sub 5 ani instituționalizați sunt doar 1622 și asta pentru că în conformitate cu documentele regulatorii statul alocă bani pentru întreţinerea copiilor de la 3 la 6 ani. Respectiv, şi se instituţionalizează  preponderent  copiii, care au atins vârsta de 3 ani. De la 2 până la 3 ani sunt instituţionalizaţi 276 copii și doar în localitățile, unde primăriile şi-au asumat acoperirea financiară a cheltuielilor.

- Care este grădiniţa cu cel mai mic şi, respectiv, cel mai mare număr de beneficiari?

- Cel mai mic număr de copii frecventează grădinița din satul Steţcani: din cei 63 copii cu vârsta de 1-6 ani din localitate, puțin sub 40 vin la grădiniță. Grădinița cu cel mai mare număr de beneficiari activează în satul Măgdăcești și este frecventată de 279 de copii din numărul total de 430 de copii cu vârsta de 1-6 ani înregistrați în această localitate.

Cea mai mare populatţie timpurie o are, totuși, primăria Dubăsarii Vechi doar că din lipsă de spaţiu din cei 515 copii cu vîrsta de 1-6 ani, instituţionalizaţi sunt 224 copii (43,3%). Cererea depășește oferta, iar soluționarea problemei ar fi posibilă odată cu construcţia anexe la LT Dubăsarii Vechi, care ar permite trecerea claselor primare în incinta liceului și schimbarea destinației clădirei în grădiniță.

- Posibilitatea de a călători fără vize, oferite de legislația în vigoare, generează în țară o problemă mai nouă cum ar fi migrația copiilor.

- La nivel de Minister există o bază de date, în care, fiecare raion, anual introduce informații  privitor la mişcarea elevilor: plecaţi şi veniţi. Scopul acestei baze de date este ca copilul, odată plecat, să se regăsească în instituţia unde a ajuns. Cu regret, noi nu avem acces la această bază şi ne limităm doar la confirmarea adusă de la instituţia respectivă potrivit căreea respectivul elev a fost înscris, fie la o instituție preșcolară, fie la una preuniversitară.  Conform datelor Direcţiei Educaţie, care monitorizează mişcarea elevilor, pe parcursul anului precedent de studii,  din sistem au plecat 125 elevi, inclisiv, 85 s-au transferat în alte raioane iar 40 au plecat peste hotare. În acelaşi timp, din alte raione la noi au venit 80 de elevi , iar de peste hotare s-au intors doar 9. Cu regret, după ultimile date (mai 2015) numărul copiilor plecaţi peste hotare împreună cu părinţii a depăşit cifra de 75.

- Numiți, vă rog, localitățile, care se pot lăuda cu cea mai mare şcoală, cel mai mare gimnaziu sau liceu?

După numărul de elevi cuprinşi cu şcoala, liderismul îl menţine satul Măgdăceşti. În LT Măgdăceşti  işi fac studiile 873 de elevi în 32 de clase-complet. În Dubăsarii Vechi cu şcoala sânt cuprinşi 832 de elevi în 34 de clase-complet, inclusiv 532 de elevi în LT Dubăsarii Vechi (22 de complete) şi 300 de elevi (12 complete) în şcoala primară Dubăsarii Vechi. Pe poziţia a III-a se plasează oraşul Criuleni cu 801 elevi şcolarizaţi (30 de complete), inclusiv 500 de elevi (18 complete) în LT Criuleni) şi 301 elevi (12 complete) în şcola primară Criuleni.

Dintre gimnazii, întîietatea o menţie gimnaziul Izbişte cu un număr de 277 de elevi, urmat de gimnaziul Slobozia Duşca (217 elevi) şi gimnatiul Corjova (203 elevi).

- Ținând cont de statisticile deloc încurajatoare la capitolul natalitatea copiilor, există în continuare riscul închiderii unor instituții, fie grădiniță, gimnaziu sau liceu ?

- Indierent de situaţie, localitatea trebuie să dispună de grădiniţă şi şcoală primară. Nu sântem predispuşi a închide vreo grădiniţă, cu atât mai mult că este competenţa autorităţilor publice locale de nivelul I şi nu cred că cineva va merge pe acestă cale. Ca alternativă, în cazul natalităţii în descreştere, ar fi apariţia instituţiilor cu statut de şcoală primară-grădiniţă.

Şcolile mici se consideră şcolile cu un număr de elevi ponderaţi mai mic sau egal cu 91, bugetul cărora nu le permite supravieţuirea, nemaivorbind de asigurarea unei educaţii de calitate. Specificul lor mai constă şi în faptul că deficitul bugetar nu poate fi acoperit din componenta raională. Din aceasta categorie fac parte gimnaziile Ohrincea, Coşerniţa,  Paşcani, Steţcani şi Dolinnoe, care au doar cîte 6-8 clase de elevi  incomplete, adică cu un număr de elevi mai mic de 15 în clasă.

1. Câţi copii au păşit la 1 septembrie clasa 1? Există cazuri de neşcolarizare?

În acest an entru prima dată pentru prima dată au pășit pragul şcolii 814 copii, cu 23 mai multi în comparație cu anul precedent. În general, dinamica de înmatriculare în clasa I din ultimii 5 ani, ne inspiră speranţe: 736, 756, 775, 791, 814… Toţi copiii de 7 ani sânt pe băncile şcolii. Suplimentar, conform metologiei, testele de maturitate şcolară au fost susţinute de 58 de copii cu vărsta de pînă la 7 ani, care, la fel au fost înscrişi în clasa I.

- Câte dintre actualele licee întrunesc criteriile specifice unor atare genuri de instituții?

- Recent a fost reorganizat în gimnaziu LT Oniţcani. Aceeasi soartă  o au și LT Maşcauţi şi Boşcana, care în ultimii 2 ani nu mai au înmatriculare in clasa a X-a. Liceele au conştientizat că e cu mult mai benefic ca instituţia să aibă un statut de gimnaziu puternic, decât, pentru pastrarea statutului de liceu, să inmatriculeze în clasa a X-a pe toţi, indiferent de competenţe. E de dorit ca acest mesaj să fie conştientiuzat şi de părinţi – copiii trebuie să beneficieze de condiţii normale pentru educaţie: cantină, sală sportivă, cabinete dotate, cadre didactice calificate, clase completate pentru menţinerea spiritului de competivitate. Vor rezista doar liceele, care au elevi şi înregistrează rezultate la ieşire. Mă refer la promovabilitatea la BAC. E lăudabil că raionul Criuleni, după rezulatele ultimilor 2 ani, se menţine in topul raioanelor cu cea mai inaltă promovabilitate la BAC.

Trei licee: Măgdăceşti, Dubăsarii Vechi şi Criuleni au premise reale să devină, de fapt, şi sînt,  licee de cirtcumscripţie. Aceste localităţi şi geografic sânt amplasate prielnic pentru a cuprinde cu învăţământul liceal toţi doritorii din satele din vecinătate.

- Cum a fost soluţionată în acest an problema cadrelor didactice?

- Ţinând cont de numărul în descreştere al elevilor, suferă modificări şi reţeaua de clase. Se micşorează numărul de ore şi, respectiv, şarja didactică. Pe an ce trece angajăm tot mai puţini tineri specialişti. Multe cadre didactice n-au nici încărcătura deplină. Din cauza număruluii mic de clase pe instituţie, n-avem posibiltatea de a asigura tânărul specialist cu o încărcătura deplină. Sântem nevoiţi să-l angajăm şi în şcolile din vecinătate. Acesta şi este viitorul: profesor de circumscripţie.

Managerii şcolari recurg încă la ajutorul cadrelor didactice pensionate şi la cumularzi. Numai în treapta ginnazial-liceala activează 91 (16,1%) de cadre didactice de vârstă pensionară, alţii 48 (8,6%) zilnic fac neveta de la o şcoală la alta, şi doar 46 (8,2%) sânt tineri specilişti.

Cu regret, fluxul tinerilor specialişti este sub limita necesităţilor. Avem incă nevoie de specalişti de matematică, chimie, limbă franceză. Cu toate acestea, la început de an şcolar, disciplinele şcolare sânt acoperite în întregime.

A dialogat, Gh. Motricală

 

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *