Peste o sută de corjoveni au semnat unirea simbolică

Un grup din peste o sută de corjoveni a marcat Centenarul Marii Uniri în după amiaza zilei de 27 martie, curent.  Adunaţi într-o coloană, oamenii au mers spre monumentul lui Ştefan-cel-Mare din centrul satului, purtând drapele, unde au depus flori, după care s-au oprit în fața monumentului a doi membri ai Sfatului Ţării.

IMG_0057

Originari din partea locului, Afanasie Chiriac şi Ion Creangă s-au aflat, în 1918, printre deputaţii care au semnat actul de unire cu România. Preotul Sergiu Burduja a chemat consătenii să le cinstească memoria printr-o rugăciune pentru odihna sufletelor lor. Atanasie Chiriac (1881-1977) şi Ion Creangă (1883-nu se ştie anul morţii) au fost supranumiţi „din generaţia de aur”, în timp ce câţiva elevi au citit la microfon un scurt istoric al Unirii de la 1918 și repere din biografia celor doi. Pe o masă din faţa monumentului au fost puse câteva foi pe care corjovenii au putut semna declaraţia simbolică de unire cu România.

IMG_0116Primarul Gheorghe Ojog a ţinut să menţioneze, că se află la monument nu în calitate de oficial, ci în calitate de cetăţean simplu, că nu toate satele din Basarabia se pot lăuda că au avut deputaţi în Sfatul Ţării, că fiecare înţelege unirea în felul lui. „Când vorbim despre unire, cineva crede că mâine o să vină românii şi o să ne înconjoare satul, că ne vor lua ceva… Fiecare are să rămână în casa lui, cu averea lui, doar că vom fi un stat unic, o să avem mai multe drepturi, liberă circulaţie, salarii decente. Unde-s mulţi, puterea creşte. Cei doi corjoveni, cu care ne mândrm, au fost ofiţeri ai armatei ruse, iar odată ajunşi în parlament, au votat unirea. Ca cetăţean, mă exprim că sunt pentru unire, familia mea tot, dar este fiecare liber să decidă ce-şi doreşte, pentru că trăim într-un stat democratic. Nu vom merge pe adoptarea declaraţiei simbolice de către consiliul local, cred că doar cetăţenii pot decide. Cine doreşte, poate semna declaraţia”- a spus Gheorghe Ojog.

Despre semnificaţia zilei de 27 martie 1918 a vorbit Natalia Minciună, profesoară de istorie în gimnaziul din sat. La microfon a ieşit şi un urmaş de-al lui Ion Creangă, Anton Creangă, care a presupus că unirea nu se va produce imediat, dar când va dori conducerea să renunţe la „businessul” cu denumirea de Republica Moldova, iar ca un prim pas spre unire propunea trecerea bisericii din sat în oblăduirea Mitropoliei Basarabiei, propunere care a rămas fără replică din partea celor prezenţi. Ilie Minciună, care e fost combatant, le-a spus consătenilor săi că nu e cazul să se descurajeze, şi că unirea ar fi bine să aibă loc cât mai curând posibil, spre binele copiilor de azi.

IMG_0124Și opiniile altor corjoveni, veniți în acea zi la monument, păreau similare, dacă erau întrebați despre o eventuală unire cu România. „Dacă ne-am uni, ar dispare şi cei care ne conduc, despre care numai nişte prostii se spun, râde toată lumea de noi. Trebuie să ne deşteptăm noi, să ştim pe cine să alegem, ca să facem unirea. Am fost de multe ori în România, şi pe timpul sovietic, cu foi turistice. Eu am văzut nivelul de trai care era atunci, şi care e acum. Şi la noi ar fi putut fi aşa” – spune Grigore Cireş, care a venit în centrul satului ca să-şi pună semnătura pe declaraţia simbolică de unire.

Întrebat de ce se află în centrul satului, un locuitor care s-a prezentat Ion, a spus că a venit să-şi comemoreze consătenii care au făcut parte din Sfatul Ţării, nu însă să şi semneze declaraţia simbolică.

„Noi suntem bătrâni. Cum or zice acei tineri, aşa o să facem” – spune corjoveanca Vera Pădurean, în vârstă de 80 de ani.

„Am venit să ne bucurăm pentru noi, că suntem români. Odată ce a început procesul, el trebuie să se întâmple. Suntem două state, dar majoritatea de aici sunt cu paşapoarte româneşti. Noi demult ne-am unit. Şi cei care nu vor, sunt cetăţeni români, au paşapoarte. Pe ei trebuie să-i scoatem de la conducere”, spune Simion Pădurean, care mai menţionează că în Corjova sunt puţini dintre cei, care nu-şi doresc unirea, și cel mai probabil ei n-au venit la monument.

IMG_0101

„Bănulescu-Bodoni ne prorocea că vom fi măcelăriţi de imperiul de la răsărit. Acum e timpul cu pace să ne alipim de ţară. Ajunde atâta măcelărit. În opinia mea, vreo 90 % doresc asta. Ceilalţi 10 % se tem poate să nu-şi piardă postul, sau pur şi simplu sunt oameni rătăciţi”, este opinia lui Nicolae Poalelungi.

„Cel mai tare mă bucură în ziua de azi că perdeaua minciunii a căzut din faţa noastră şi a venit adevărul istoric. Pe cei doi nu i-am ştiut până doi ani în urmă, că au fost în Sfatul Ţării, chiar dacă am acuş 60 de ani. Am trăit în minciună, am fost asupriți de minciună, de ideologia făţarnică a comunismului”, spune dl Vasile.

IMG_0091„Buneii mei au fost ridicaţi în Siberia. Bunelul meu Anton Ojog a fost primar. Şi pe noi, urmaşii, ne numeau „culaci”. Şi de atunci mi s-a aşezat în cap gândul că odată ne vom uni. Mi-au dat lacrimi când l-am revăzut pe bunelul, prin 56, întors din Siberia, şi nu i-au dat voie să intre în satul lui natal. Şi-a cumpărat casă în Vadul-lui-Vodă. Eu cred că noi ne vom uni”- a povestit pe scurt, emoționat, Alexandru Ojog istoria familiei sale și motivaţia lui de a se afla în acea zi în centrul satului.

„Am auzit că se organizează şi am venit şi eu. Cred că avem sorţi de izbândă. Poate nu în momentul cel mai apropiat, dar cred că se va întâmpla. E dorinţa poporului, poporul trebuie să decidă. Noi vrem viitorul mai bun pentru nepoţi, dacă nu pentru noi”, a spus Maria Cireş.

S. Cernov

În fotografii: Corjovenii au sărbătorit Centenarul Marii Uniri de la 1918.

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *