„O zi anticorupţie” a avut loc la Criuleni

La 27 septembrie, 2019, în or. Criuleni s-a desfăşurat o amplă campanie de informare a locuitorilor despe ce este corupţia, care sunt pedepsele pentru darea şi luarea de mită, dar şi unde pot apela în cazul în care se confruntă cu un caz de corupţie, cu genericul “O zi anticorupţie în oraşul tău”.

IMG_5516

Pe parcursul zilei, sute de tineri şi adulţi au fost informaţi de către ofiţerii anticorupţie despre fenomenul corupţiei, despre care tot cetăţenii semnalează că este extrem de des întâlnit. Programul zilei a inclus discuţii publice pentru preşedinţii şi membrii consiliilor elevilor din şcolile raionului, cu reprezentanţii serviciilor publice desconcentrate, cu mediul de afaceri, funcţionari publici, primari şi angajaţii primăriilor, medici, profesori şi elevi din treapta liceală din liceul din or. Criuleni. În faţa Consiliului raional a staţionat un cort în care trecătorii erau informaţi despre scopul campaniei „O zi anticorupţie în oraşul tău” şi cărora li s-au repartizat materiale informative, inclusiv numărul liniei telefonice anticorupţie (linia naţională anticorupţie este gestionată de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA): 080055555, apel gratuit).

Le-am vorbit participanţilor în general, despre rigorile activităţii în sectorul public, ce trebuie să facă ca să diminuăm corupţia, să înţeleagă care sunt consecinţele actului de corupţie. Am explicat care sunt cazurile care intră în competenţa CNA, a poliţiei, a direcţiilor de educaţie, etc. Am încercat să le explicăm actele normative în vigoare mai noi şi mai vechi, le-am vorbit despre avertizorii de integritate şi măsurile de prevenire a corupţiei, cadouri, şi altele”, a spus Ion Pruteanu, şef de direcţie la Centrul Naţional Anticorupţie, despre evenimentul din Criuleni.

Întrebat, ce se întâmplă după ce cetăţeanul sună la linia anticorupţie, Pruteanu a explicat că acestuia i se dă posibilitate să se expună asupra problemei pe care o sesizează. Operatorul, dacă este de competenţa CNA, înregistrează informaţia în re-gistru şi îi propune cetăţeanului să lase date de contact şi să se oficializeze. În cazul în care el este gata să contribuie, se întreprind acţiuni de urmărire penală, adică persoana este invitată să depună plângerea sau demersul în scris, să semneze că faptele relatate de dumnealui nu sunt calomnioase. Cetăţeanul este atenţionat că în cazul în care depune un denunţ fals, poate fi tras şi la răspunderea penală. Apoi demarează procedurile standard de documentare şi reţinere a persoanei declarate. Deci, cel care denunţă acte de corupţie trebuie să interacţioneze cu lucrătorul operativ, cu ofiţerul de urmărire penală, cu procurorul, să meargă şi în instanţă să susţină declaraţiile depuse. „Există însă o problemă: multe telefoane sunt anonime, şi atunci, e ca la biserică: cetăţeanul şi-a vărsat durerea, s-a liniştit sufleteşte, s-a spovedit şi crede corupţia combătută, dar nu-i chiar aşa. Credem că procedează în felul acesta în dependenţă de faptul în ce măsură l-a afectat, poate se teme de persecuţii, sau nu vrea să fie vizat. Ar vrea să rezolve, dar nu el să fie persoana de la care porneşte. Dar noi verificăm toate informaţiile, mai mult, se intentează şi dosare penale în baza informaţiilor anonime, în cazul în care sunt vizaţi funcţionari şi descrise scheme concrete de corupţie. Lucrătorul care preia informaţia o verifică prin posibilităţile lui. Dacă e posibil de obţinut probe, se propune demararea urmăririi penale în baza probelor obţinute. Din păcate, nu întotdeauna avem această posibilitate, or se denunţă lucruri care au avut loc în trecut, nu mai sunt probe, alte aspecte. În anul 2018 la linia naţională anticorupţie au parvenit aproximativ 3000 de apeluri, din ele vreo 15% sunt de competenţa CNA, altele le readresăm altor entităţi. Din aceste 15% mai mult de jumătate sunt anonime”, a spus Ion Pruteanu, şeful direcţiei educaţie din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie.

Ion Pruteanu este de părere, că fenomenul nu poate fi stârpit în totalitate, dar este important ca acesta să fie controlat, să nu afecteze extrem de grav societatea. Cu referire la nivelul actual al corupţiei în ţara noastră, „avem corupţia uzuală, zi de zi, care ne afectează grav, şi e vorba de taxe percepute de la cetăţeni pe care funcţionarii ar trebui să le presteze în mod normal gratuit. Spre deosebire de Germania, unde corupţia este răspândită mai mult la nivel înalt, în Republica Moldova corupţia este la nivel inferior”, a fost opinia lui Pruteanu.

Tinerii consilieri din Consiliile elevilor, însă, au avut o altă părere. Majoritatea din ei au numit şi corupţia uzuală drept o formă de corupere, dar mulţi s-au referit şi la fenomenulu corupţiei politice, şi chiar au formulat la această temă întrebări către Grigore Lupaşco, inspector superior, Direcţia educaţie anticorupţie a CNA. „Atât cel care ia mită, cât şi cel care dă, sunt corupţi în egală măsură”, îi atenţiona Lupaşco pe elevi. „Cel mai simplu  este să începem de la noi înşine”, zicea voluntarulul anticorupţie, Eduard Groza, elev al Liceului Vasile Lupu din Orhei (foto din dreapta), care îi îndemna pe colegii săi elevi, veniţi la Centrul UNIT pentru activitatea dată, să renunţe la copiat, fenomen care la fel poate fi calificat drept un act de corupţie. „Pentru mine totul a fost interesant. Cred că fenomenul corupţiei poate fi diminuat dacă începem de la noi: să nu dăm mită, să fim exemplu pentru societate, dar primul pas este să începem a ne cunoaşte drepturile. Ar fi primul pas pentru o lume mai bună cu oameni mai curaţi” – crede Cristina din Răculeşti. „Am aflat cum să nu comitem acte de corupţie şi cum să procedăm în cazul când întâlnim corupţie, voi putea transmite şi altor colegi ceea ce am aflat azi. În familie se vorbeşte cel mai mult despre corupţia în medicină. Nu sunt cu totul de acord cu afirmaţia că „copiatul este un act de corupţie”. Eu cred că fenomenul corupţiei nu va putea fi stârpit definitiv” – este opinia lui Marcel din Micleşti.

Acţiunea „O zi anticorupţie în oraşul tău” a fost organizată de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Oficiul Avocatului Poporului în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei, în cadrul proiectului „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova”.

Proiectul va continua până în 2021 şi va fortifica capacitățile actorilor din sectorul public și privat, precum și ale organizațiilor societății civile, pentru implementarea eficientă a instrumentelor și standardelor de prevenire a corupției.

S. Cernov

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *