O familie are nevoie de ajutor

Nicolae şi Aliona Vasilachi, O familie are nevoie de ajutorin Jevreni, Criuleni, au câte 39 de ani. După cum spun ei, viaţa lor până nu demult a fost „bine şi mai bine”. Erau sănătoşi şi reuşeau să-şi întreţină familia, au reparat casa părintească a femeii şi după 13 ani de aşteptare, Dumnezeu le-a trimis şi primii copii. Acum sunt părinţii unui băiat de 3 ani şi o unei fetiţe de un an şi jumătate.

 A ridicat un buştean şi a rămas ţintuit la pat 

„După ce am ridicat cu alţi trei bărbaţi nişte buşteni la o moară – că sunt meşter de acoperişuri, am păţit ceva că nu am mai putut merge. Căzusem la pat, nu puteam mişca picoarele. Dureri nu aveam, dar nici nu puteam merge. S-a întâmplat mai bine de un an în urmă. Acum mă pot purta, dar datorită faptului că iau nişte pastile de două ori pe zi şi simt puterea muşchilor. Mai mult decât un braţ de lemne nu pot ridica. Şi pe acela, când ajung la uşa casei, aproape că-l scap pe jos”, ne povesteşte Nicolai necazul său.

Cum se întâmplă pe la noi în multe cazuri, bărbaţi de vârsta lui mai rar se angajează undeva legal. Şi Nicolae a tot lucrat la negru, când în ţara sa, când în Rusia. De meserie este sudor, dar se plătea rău şi a învăţat din mers lemnăria. Tot de ce se apuca îi reuşea, până când afecţiunea la coloana vertebrală l-a ţintuit la pat. Bani de-o parte n-a reuşit să pună, şi fiindcă a fost mereu plătit pentru munca sa fără a i se calcula contribuţii, după ce i-a fost atribuit grad de dizabilitate accentuat, i s-a calculat o îndemnizaţie de 177 lei lunar. Şi parcă nu i-a ajuns cât a primit. Când a venit timpul să urmeze un tratament, pentru care fusese programat într-un spital specializat de afecţiuni neurologice, soţia sa Aliona fusese diagnosticată cu cancer la laringe.

Ambii soţi necesită tratament spitalicesc

Aliona a  fost internată şi a suferit o intervenţie chirurgicală. Acum nu mai are voce, iar respiraţia i-o asigură o un  tub implantat în trahee. Trei luni au durat intervenţia, reconvalescenţa şi o cură de radioterapie. Pe data de 21 decembrie Comisia pentru aprecierea vitalităţii a declarat-o pe Aliona persoană cu dizabilităţi severe.

Starea de sănătate a soţiei sale a fost prioritară şi Nicolae a renunţat la tratamentul său, pentru a îngriji de copii, deşi recunoaşte, că mare lucru n-ar fi făcut, dacă nu erau cu el mama – soacră şi cumnata, că el tot nu-şi poate ridica copiii în braţe…

„M-au tot sunat de la spital de vreo patru ori, să-mi spună că mă aşteaptă să vin să mă tratez, dar nu mă pot duce. În timpul apropiat soţia trebuie să se ducă iarăşi la spital. Va fi internată pentru a se verifica, dacă intervenţia chirurgicală a avut efect şi tumoarea a cedat. Nu ştiu cât timp va dura internarea, dar trebuie să mergem ambii la spital, pentru a ne recupera sănătatea şi a fi în stare să ne creştem copiii”, spune Nicolae.

Veniturile familiei Vasilachi din patru persoane până nu demult se compuneau din îndemnizaţia de maternitate în sumă de 400 de lei, care va fi plătită ultima dată lună în decembrie, şi pensia de dizabilitate a bărbatului în valoare de 177 de lei. Recent, Fondul Republican de Susţinere Socială a Populaţiei le-a acordat un ajutor financiar. Aliona ne explică, în şoaptă, că asistenta socială de la primărie a ajutat-o să adune documentele necesare şi familia a fost inclusă în lista beneficiarilor de ajutor social, şi la veniturile pe care le au se mai adaugă aproape o mie de lei din ajutorul pe care-l vor primi o perioadă mai îndelungată.

Au nevoie de mai mulţi bani şi cer ajutorul celor care ar putea să-l ofere

Despre situaţia nefastă în care s-au pomenit am fost sesizaţi de rudele acestei familii.

Întrebaţi, cum ar putea contribui comunitatea la redresarea situaţiei lor, Nicolae spunea că ar avea nevoie de bani ca să plătească o dădacă, cu care să lase copiii acasă, şi care să o ajute pe bunica copiilor, în vârstă de 75 de ani, să-i îngrijească, cât timp el şi soţia se vor îngriji de propria sănătate.

„Până acum, cele câteva luni cât a stat Aliona în spitalul oncologic, ne-a ajutat sora ei mai mare, dar nu putem profita la nesfârşit de bunătatea acesteia, care, apropo, nici nu se putea angaja la lucru din cauză că ne îngijea copiii. Are şi ea familia ei şi necesităţile ei. Noi sperăm tare mult că ne putem trata, că suntem tineri şi vom avea forţe să ieşim din acest impas. Credem cu tărie, că dacă am avea ceva mai mulţi bani sa că plătim serviciile unei persoane de încredere, care să stea cu pruncii noştri acasă, cât noi vom merge la spital, ar fi bine şi pentru copii, şi pentru noi. Nici prin gând nu ne-a trecut, că putem duce undeva copiii de acasă, de aceea am decis să cerem ajutorul oamenilor, ca să ne ajute cu bani. Nu ne este uşor să facem acest pas. Oamenii uneori pot fi invidioşi, dar nu putem pierde timp. Cu ajutoarele de la stat şi cu cele de la oamenii cu inimă mare, credem că ne vom putea reabilita. Vrem tare mult să ne facem bine şi să revenim la viaţa noastră normală”, spune Nicolae cu încredere.

Asistenţa socială aplică instrumentele de care dispune

Solicitată de „Est-Curier” să ne spună care sunt acţiunile organului de asistenţă socială în privinţa acestei familii, Ludmila Brânză, şefa secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei Criuleni, a spus că familia Vasilachi, începând cu luna octombrie, se numără printre beneficiarii de ajutor social, inclusiv a ajutorului pe perioada rece a anului, dar a mai primit recent şi sprijinul financiar al Fondului republican de susţinere socială a populaţiei. „Este un caz cu adevărat ieşit din comun, de aceea am insistat ca familia să beneficieze cât mai curând de măsurile de protecţie socială pe care le putem oferi. Dacă s-ar găsi cineva care ar vrea să le ajute material pentru ca ei să lase copiii în grija cui consideră de cuviinţă, ar fi bine. Noi însă, în calitate de organ de stat care asigură protecţia socială, am putea plasa copiii, cu acordul părinţilor, în grija unui asistent parental profesionist, temporar, cât va dura tratamentul acestora. Din păcate, nu sunt bani în buget pentru a achita serviciile unui asistent personal pentru această familie, doar dacă consiliul local sau consiliul raional ar putea să identifice nişte surse în acest sens”, a spus Ludmila Brânză.

Notă: familia nu a deschis un cont în bancă, dar dacă cineva este dispus să-i ajute material, puteţi lua legătura direct cu Nicolae Vasilachi, la nr. de telefon 068598955.

 

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *