Est-CurierSănătateSocial

Medicii care se tem de iarnă

Încălzire de la o sobă defectă, fără apeduct şi condiţii elementare de igienă, cu veceu în curte, formal – în patru cabinete, dar de facto – în două, în care frigul pune stăpânire din luna octombrie până în aprilie. În aceste condiţii, echipa medicului de familie din Ohrincea – o doctoriţă pe jumătate de salariu, două asistente medicale şi o infirmieră – deserveşte populaţia din anul 1999, an în care s-a constituit medicina de familie.

IMG_2873
Medicul Aliona Vîrlan consultă o pacientă din Cruglic. Întrucât medicul de familie din Cruglic era în concediu în ziua dată, pacienţii din Cruglic urmau să se adreseze la OMF Izbişte. Dacă tot era o urgenţă, doamna a venit la Ohrincea să să-şi fie consultată. În perioada respectivă, Aliona Vârlan era unicul medic de familie pentru cca 6 mii de locuitori ai satelor Izbişte, Cruglic şi Ohrincea.

Oficiul doctorului Aliona Vîrlan, a fost amenajat în încăperile de serviciu ale fostei grădiniţe de copii. În 1999 grădiniţa nu mai activa. Oaza de medicină din acest sat este flancată de două blocuri ale grădiniţei „Guguţă”, care degradează. Este  o clădire care, poate dacă s-ar afla în capitală, ar fi fost la necesară şi putea deveni leagănul copilăriei a peste 100 de copii. Puţinii copii de vârstă preşcolară din Ohrincea sunt transportaţi la grădiniţa din Criuleni, iar cei de şase ani sunt primiţi în grupa pregătitoare, găzduită de gimnaziul din sat.

Oficiul nu este dotat nici cu apă curgătoare, nici nu este gazificat.  Geamurile mari şi vechi, pe timp de iarnă, soţii angajatelor (aici lucrează doar femei) le acoperă de sus până jos cu peliculă, pe dinafară, ca să fie o cât de mică termoizolare. În plus, satul nu duce lipsă nici de răufăcători, aşa că periodic cineva dintre consăteni este rugat să vină să mai cârpească uşa de la intrare, spartă de mai multe ori, sau să înlocuiască vreun ochi la geam…

Necesităţi multe, bani – o nimica toată

Aliona Vîrlan nu-şi consultă pacienţii în cabinetul său, dar direct în sala mică de triaj, pentru că acolo e mai cald. Soba din spatele ei desparte sala de triaj de sala de proceduri, în care se fac vaccinurile, injecţiile intravenoase, picurătorile. Aceste două încăperi sunt ceva mai confortabile, cât arde focul în sobă, sau când este conectat reșoul. Tot în sala de proceduri se prelevează citologiile, pentru că un cabinet special pentru asta ar fi trebuit să fie în altă parte, dar el nu se încălzeşte pe timp de iarnă. În el este farmacia unde se păstrează cele mai simple şi mai ieftine medicamente, care pot fi drept un prim ajutor până se deplasează pacientul la o farmacie mai dotată. Iarna e nevoie să fie depozitate aşa ca să nu îngheţe.

IMG_2865
Bucătăria improvizată a doctorilor de la Ohrincea.

Soba este şi ea defectă. Femeile spun că în fiecare vară, cineva dintre rudele lor o dreg şi o repară, însă, cărămizile nu rezistă mult şi iar o iau razna. Maria Malţev munceşte infirmieră de14 ani. Întrebată cum se descurcă iarna cu obligaţiunile, femeia spună că-i este greu, că trebuie să-şi cheme soţul să repare plita în care face focul: „Nu rezistă cărămizile! Avem uşile şi ferestrele rele, facem focul toată ziua, punem câte două căldări de cărbuni şi plita se risipeşte de atâta temperatură şi tot nu-i cald. Mai punem un cămin electric şi haine multe pe noi”.

Asistenta medicală este Silvia Griţco, cu experienţă de muncă de 32 de ani, 11 dintre care i-a lucrat la Ohrincea. Când e firg, spune femeia, îşi face datoria cu mâinile roşii, de abia mai poate ţine acul şi seringa între degete. Tot în obligaţiile ei intră şi deservirea farmaciei, procedurile, scrierea reţetelor, prelevarea citologiei, vizitele la domiciliu.

IMG_2933
Silvia Griţco la datorie. Pacienta refuză să-şi lase sacoul, pentru că a îngheţat în coridor, cât şi-a aşteptat rândul.

Speranţa de a îmbunătăţi condiţiile în care activează medicul şi asistentele medicale ar fi un proiect aplicat unor donatori elveţieni. „Sunt 3700 euro, aproximatv 80 de mii de lei moldoveneşti. Din aceşti bani vrem să schimbăm geamurile şi uşile în toate cabinetele, pentru că bate vântul în stânga şi-n dreapta. Uşile la noi au fost sparte de vreo două ori, s-au comis furturi. În actuala farmacie vrem să aducem sala de citologie (cabinetul ginecologic). În aşa fel eliberăm şi puţin spaţiu în sala de proceduri. Actuala sală de proceduri era odată cabinetul asistentei medicale din grădiniţă şi un colţ era amenajat pentru izolator. Dacă evacuăm acest perete, câştigăm spaţiu. Veceu intern nu avem acuma. El trebuie undeva să fie, dar n-am decis încă unde şi nici bani nu avem” – explică Aliona Vîrlan planul de recondiţionare a încăperilor. – Pe mâini ne spălăm acolo, la intrarea în cabinetul de triaj. Dar să vedeţi ce frig tragem iarna! Chiar dacă încălzim apa pe care o turnăm în lavoar, ea se răceşte imediat”.

IMG_2864
Infirmiera are grijă să toarne apă în lavoar şi să scoată apa uzată, când se umple căldarea. Apă cară de la izvorul din sat, o cară cu căldările de la câteva sute de metri.

Investiţii mari pentru un sat mic. Cine le va da?

Cu mai mulţi ani în urmă, colectivul OMF Ohrincea spera să găsească finanţare pentru a se muta în alte încăperi din fosta grădiniţă, care erau mai spaţioase şi mai dotate. Acum şi acestea au ajuns în mare degradare. De aceea micul colectiv de femei, susţinut de administraţia Centrului de Sănătate Criuleni, a decis să rămână unde sunt şi să facă ce-şi permit, ca să nu piardă infima finanţare care se conturează. Au decis că vor schimba uşile şi geamurile şi poate vor mai face o reparaţie cosmetică. La sistem de încălzire şi apeduct nici nu visează.

IMG_2919
Fostele grupe, amenajate cândva pentru confortul copiilor, în lipsa unor gospodari, degradează pe zi ce trece.

Aliona Vîrlan: „Mai răbdăm un an [fără căldură]. Nimeni nu ne promite bani mai mulţi, dar dacă nu facem ceva, îi pierdem şi pe aceşti puţini. Dar îmi este obijduitor, că am venit în satul meu de baştină, după ce am ros coatele pe aceleaşi bănci la universitate, am răsfoit aceleaşi cărţi, aceleaşi conspecte am scris, aceleaşi examene am dat cu alţi colegi, care au azi condiţii bune de lucru. Ne-am întâlnit recent cu ocazia acestui proiect. Ştiţi ce probleme rezolvă colegii mei? Vor zonă de fitness, vor beculeţe la uşă care  să semnalizeze pacientului când poate intra în cabinet, dar noi nu avem cu ce ne încălzi, cu ce să ne spălăm pe mâini. Nu avem un geam bun. Ne suflă vântul prin geamuri. Dacă punem peliculă, nu vedem bine, ne trebuie nu ştiu câte perechi de ochelari, pentru că e întuneric… La Izbişte, când mă duc, e aceeaşi poveste. Cabinetul meu e în verandă. Iarna mori de frig, vara mori de căldură.  Mie îmi place să lucrez, aş face … dar de unde bani? La Izbişte trebuie să fim mai mulţi medici, dar sunt numai eu una. Scrierea unui proiect presupune să neglijez oamenii şi să umblu pe drumuri, să bat la uşi. Cui las eu pacienţii? Nu am cui … Tinerii nu vin să lucreze în sate din cauza condiţiilor. În unul din anii trecuţi am fost anunţată că vine o tânără după rezidenţiat. Ce credeţi? Nu a venit. S-a interesat fata, a văzut care e situaţia şi s-a dus la Hârtop. Acolo cunt condiţii omeneşti, de când e privată! Noi ne-am pierdut şi sănătatea aici. Am căpătat boli cronice … ”

IMG_2874 medie
O parte dintre pacienţi aşteaptă la uşa sălii de triaj…
IMG_2912
… ceilalţi aşteaptă pe holul inundat de soare de octombrie, în care iarna temperatura va fi ca afară.

Pe zi oficiul este vizitat de 21-23 de pacienţi. Sunt zile când vin şi 30. Dar la Izbişte (Aliona Vîrlan este şi medic de familie la Izbişte, câteva zile în săptămână – nota redacţiei) sunt şi până la 70 pe zi, spune medicul, şi condiţiile sunt şi la fel de precare. Până a se muta în grădiniţă, fostul oficiu din Ohrincea  împărţea cu poşta o casă de locuit. După ce ambele instituţii au fost strămutate de acolo, casa a fost dată preotului, care a privatizat-o. Preotul a decedat şi casa este de vânzare.  Aliona Vîrlan zice că îi pare rău că a pierdut atunci acel imobil. Dacă rămâneau, poate ar fi avut condiţii mai bune…

IMG_2884
Condiţiile „igienice” pentru doctorii din Ohrincea.
veceu
Veceu la OMF Ohrincea. Numele „arhitectului” care a proiectat gaura exact lângă perete cu siguranţă nu va rămâne în istoria omenirii…

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Administraţia promite că va căuta bani

Solicitată de Est-Curier să ne spună, ce perspective de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă au angajaţii OMF Ohrincea, Violeta Panico, şefa Centrului de Sănătate Criuleni, a spus că a discutat cu fondatorii instituţiei – Consiliul Raional, despre un suport material în 2019, de cel puţin 200 de mii de lei, că i s-a cerut un deviz de cheltuieli şi urmează să-l prezinte cu tot cu demersul de atribuire a finanţării. Devizul estimativ, pentru dotarea încăperilor date cu apeduct, canalizare, sistemul electric şi tot de ce este nevoie ar fi între 800 şi 900 de mii de lei.

–          De foarte mult timp vorbim de condiţiile din acest oficiu, am mers încolo şi cu primari, cu deputaţi. Când erau fostele grupe mai bune, nu erau distruse şi vroiam să ne strămutăm în ele, primăria ne cerea plata de arendă, pe urmă s-a descoperit că de fapt clădirea este cotă valorică dată oamenilor la privatizare. Au fost impedimente… Acum acele încăperi sunt în degradare avansată. Vom renova cum putem, pentru că alte încăperi în Ohrincea nu sunt. Dar să se conctruiască ceva nou pentru 900 de populaţie, nu cred că accepte cineva. La Izbişte a început reconstrucţia fostului conac care să fie transformat în oficiu medical – ne-a informat Violeta Panico.

IMG_2911
Intrarea în OMF Ohrincea, devastată de mai multe ori de răufăcători

În Ohrincea oficial sunt aproximativ 890 de locuitori, dintre care copii de la 0 la 6 ani – 73, de la 7 la 14 ani – 74. În anul 2017 în sat s-au născut 4 copii, în 2018 – deja 11.

S. Cernov

Imagine reprezentativă: Aliona Vîrlan în cabinetul numit „farmacie”, în care, după reparaţie, planifică să strămute cabinetul ginecologic.  Dacă va inventa cum să-l  încălzească pe timp de iarnă…

Preluarea textelor de pe pagina www.estcurier.md pentru formatul online se face în limita a 500 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat. Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Est-Curier" și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.

Est Curier

Ziarul cu care stai de vorbă și în care poți avea încredere

Articole asemănătoare

Back to top button