(Foto, Video) Legislaţie este, mai trebuie dorinţă de implicare

Pe data de 25 octombrie, în sala mică a Consiliului Raional, Uniunea Organizaţiilor Invalizilor (UOI RM) din Republica Moldova a desfăşurat o masă rotundă cu participarea reprezentanţilor autorităţilor publice locale şi a societăţii civile, precum şi a angajaţilor Direcţiei Asistenţă Socială a CR Criuleni, dar şi a persoanelor cu dizabilităţi şi organizaţiilor neguvernamentale, care le reprezintă interesele.

Legislatie

În fotografie: masa rotundă „Incluziunea în acţiune”. 25 octombrie, 2017.

 

Organizaţia care a solicitat această masă rotundă, în persoana lui Iurii Gheorghiţa, asistent de proiect şi preşedinte executiv al UIO RM, a spus că scopul acestei întruniri a fost prezentarea unui model de politică privind incluziunea persoanelor cu dizabilităţi în procesele de luare a deciziilor în Republica Moldova. Proiectul cu denumirea „Incluziunea în acţiune”, prezenta Gheorghiţa, este unul internaţional, acesta avându-i în calitate de co-parteneri pe Asociaţia Obştească a Persoanelor cu Dizabilităţi din Armenia „Unison” şi Coaliţia organizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi din Georgia „Pentru o viaţă independentă”. Proiectul se realizează cu sprijinul financiar al Comisiei Europene. Vitalie Covaliov, preşedinte al UOI din Republica Moldova, a vorbit despre necesitatea aplicării corecte a legislaţiei RM, care, odată adoptată în ţara noastră, ar trebui să diminueze riscurile de excludere a persoanelor cu dizabilităţi din procesul de luare a deciziilor, dar şi să exludă numeroase cazuri de discriminare, mai cu seamă discriminarea la angajare, fenomen des atestat în ţara noastră şi în ţările co-partenere.

- Ne dorim ca orice decizie a autorităţilor să fie luată şi în corespundere cu necesităţile persoanelor cu dizabilităţi, aşa, încât oamenii cu dizabilităţi să se folosească de drepturile lor fără a fi nevoiţi să recurgă la ajutorul persoanelor de suport. Deseori persoanele cu dizabilităţi sunt mai inhibate sau se complexează atunci când se simt neputincioşi, de exemplu, să intre întro clădire administrativă şi să nimerească într-un anumit cabinet, fie că are o dizabilitate locomotorie, sau una de vedere, iar accesibilitatea unor clădiri este formală – a spus Gheorghiţa. Raportorul a mai menţionat, că persoanele cu dizabilităţi ar fi neactive în revendicarea drepturilor lor la participare din cauza neîncrederii pe care o manifestă faţă de autorităţi.

Tatiana Neculai, directoarea Centrului de zi şi plasament temporar pentru persoane în etate şi cu dizabilităţi „A. Grajdian” din or. Criuleni, instituţie care găzduieşte actualmente 25 de beneficiari, menţiona, că opiniile acestor categorii de oameni fie nu contează, fie nu sunt luate în consideraţie. Cât priveşte seminarul şi discuţiile, directoarea speră că acestea vor avea un impact pozitiv în societate sau, cel puţin, vor fi câteva persoane mai informate despre subiectul discuţiei. Tatiana Ciudin, directoarea Centrului „Speranţa”, specializat în acordarea de asistenţă copiilor cu dizabilităţi şi cerinţe educaţionale speciale, a menţionat oportunitatea discuţiei, prin prisma faptului, că din an în an, se nasc tot mai mulţi copii cu dizabilităţi, prin urmare, drepturile lor şi existenţa barierelor de dezvoltare trebuie să fie subiecte abordate în societate.

Deşi masa rotundă a fost destinată funcţionarilor, care urmau să-şi îmbunătăţească cunoştinţele despre dreptul persoanelor cu dizabilităţi la participare şi integrare socială, la şedinţă au fost prezente şi persoane cu dizabilităţi. Unul dintre ei – Victor Sclifos, care conduce şi organizaţia teritorială a persoanelor cu dizabilităţi de vedere, solicitat de „Est-Curier” să  spună, cum participă membrii asociaţiei respective la procesul de luare a deciziilor, a recunoscut că aceştia sunt mai puţin activi în această privinţă. De regulă, ei comunică cu autorităţile atunci când li se întâmplă ceva personal – fie că întârzie pensia, sau atunci când solicită un ajutor material, sau li se întâmplă o problemă în gospodărie. În rest, colegii săi de asociaţie nu se interesează cum sunt gestionaţi banii publici. În opinia lui Victor Sclifos, situaţia are la bază motive obiective: încă de la grădiniţă, copiii cu dizabilităţi sunt marginalizaţi, faţă de semenii lor cu dezvoltare tipică, şi, deşi sunt şi excepţii, cu trecerea timpului, aceştia se obişnuiesc cu situaţia de a fi mai în umbră, iar obişnuinţa le rămâne pe viaţă. Invitată a fost şi Eleonora Verdeş, o tânără din satul Izbişte, utilizatoare a scaunului cu rotile, care, pentru a intra în sala de şedinţe, a testat, involuntar, accesibilitatea clădirii Consiliului Raional, fiind nevoie de braţe puternice, care să o conducă până în sala de şedinţe.

Dacă tot veni vorba de accesibilitate, i-am propus lui Iurii Gheorghiţa să dea o apreciere a nivelului de accesibilitate a clădirii Consiliului Raional Criuleni. Iurii Gheorghiţa a spus, că, fiind o persoană cu mobilitatea redusă, a urcat  în clădire utilizând panta de acces, special ca să o testeze, şi despre care sune că este executată formal, contrar normelor, şi pe care a urcat cu greu. Dumnealui a spus, că dacă panta ar fi fost udă din cauza ploii sau dacă era să fie iarna, el n-ar fi putut s-o folosească, din cauza faianţei prea lunecoase şi insuficienţei de balustrade, care trebuie să fie de ambele părţi ale pantei. Cu atât mai mult este greu s-o urce o persoană utilizatoare de scaun rulant, din cauza unghiului. Dar numai panta nu rezolvă problema accesibilităţii, oricum, persoanele care se deplasează cu greu vor întâmpina probleme de deplasare în interiorul clădirii. Este o situaţie comună pentru toate construcţiile vechi etajate. Dumnealui susţine că şi-a expus opinia despre pantă şi accesibilitatea clădirii reprezentanţilor Direcţiei ASşiPF, prezenţi la masa rotundă. Valeri Burca, şeful acesteia, a spus că va sesiza conducerea raionului, şi a confirmat că panta nu este conformă cu normele în construcţie, despre care funcţionarii actuali cunosc, spre deosebire de cei care au dirijat construcţia trei ani în urmă.

Respectivele scări au fost renovate în 2014, în lunile de vară, în mare grabă, pentru că oraşul se pregătea să găzduiască  un eveniment fastuos, care culmina cu inaugurarea statuii lui Şefan cel Mare, în ziua de 31 August. La acel moment deja intrase în vigoare şi era obligatoriu pentru aplicare (din 01.11.2007)  Normativul în Contrucţii NCM „Accesibilitatea clădirilor şi construcţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi”, aprobat de către Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului prin ordinul nr. 81 din 9 iulie 2007. Dar, cum se obişnuieşte pe la noi, toată lumea şi-a exercitat obligaţiunile de serviciu, dar panta a rămas mai mult   un element de decor, decât mjloc de accesibilitate.

S. Cernov

 

 

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *