Important pentru străinii care tranzitează regiunea transnistreană

Datoria oricărui stat este de a monitoriza şi gestiona căt mai eficient fluxurile migratorii

20190718_081258

Astfel, în perioada anilor 2012-2013, aceasta a fost una din cerințele faţă de Republica Moldova în cadrul Planului de măsuri în contextul liberalizării regimului de vize cu UE.

În acest scop în cadrul Biroului migrație și azil – a fost instituită o subdiviziune specializată în monito-rizarea fluxurilor migratorii – Direcția evidenţă străini, care include șase oficii teritoriale amplasate în perimetrul punctelor interne control vamal din localitățile Hagimus, Hârbovăţ, Pârâta, Cruleni, Rezina şi Sănătăuca.

La 16 august curent, subdiviziunea și-a extins activitatea inaugurând Oficiul evidență străini pe peronul Gării feroviare Chișinău. Structura în cauză are menirea să asigure evidența străinilor sosiți cu transportul feroviar (nr.642 Chișinău – Odesa-Chișinău și nr.65 Chișinău – Moscova).

Având la baza activităţii Hotărârea Guvernului nr. 125 din 18 februarie 2013, angajații oficiilor asigură înregistrarea străinilor intraţi din/prin Ucraina  în Republica Moldova prin regiunea transnistreană (nu se referă la populaţia din regiunea transnistreană).

Una din sarcinile de bază ale subdiviziunii este de a nu împiedica trecerea cetățenilor din regiunea transnistreană.

Oficiul de evidență a străinilor din Criuleni, amplasat în adiacentul traseului Chișinău-Dubăsari, şi-a început activitatea în noiembrie 2013.

De atunci, numărul de cetăţeni străini care-l traversează şi care se folosesc de serviciile acestuia (tranzitarea, luarea în evidență şi scoaterea de la evidenţă) a crescut constant. Dacă în 2014 (primul an întreg de activitate)  la Oficiul Criuleni al BMA şi-au legalizat aflarea și tranzitarea ţării 6204 străini, atunci în 10 luni ale anului curent, 2019, numărul lor e de circa cinci ori mai mare: 32107 de străini.

 

Radu Romanciuc, şeful oficiului Criuleni, spune:

- Străinii care intră in Republica Moldova prin segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, necontrolat de autoritățile moldovenești, sunt obligați, în termen de 72 ore să declare acest fapt opțional: la subdiviziunile Agenției Servicii Publice ori ale Biroului Migrație și Azil. Totodată, prin lansarea activității oficiilor s-a dorit reducerea impedimen-telor la libera circulație a persoanelor și vine să faciliteze așteptările cetățenilor străini.

- Ce beneficii oferă pentru străini activitatea Serviciului Evidență străini  a BMA şi ce consecinţe poate avea nerespectarea regulilor?

- Străinii, onorându-și obligativitatea de a se înregistra în cadrul oficiilor deja nu au impedimente la traversarea frontierelor, este posibil de a le fi calculat termenul de aflare în țară, își înregistrează astfel prezența pe teritoriul statului. Oficiile care acordă străinilor aceste servicii sunt amplasate pe traseu, iar procedura de înregistrare este rapidă şi gratuită. Oficiile sunt dotate cu panouri informaționale atât la ieșirea din țară, cât și la intare. Cei care nu au respectat această prevedere riscă amenzi conform Codul Contravenţional,  art. 333, care stabileşte amenzi atât cetăţenilor străini, care ignoră legea, cât şi cetăţenilor RM, care facilitează şederea ilegală pe teritoriul ţării noastre a cetăţenilor străini. Amenzile variază de la 12 la 60 de unităţi convenţionale, în cazul cetățenilor străini, şi de la 100 la 250 de unităţi convenţionale, aplicate persoanelor fizice sau juridice rezidente ale Republicii Moldova (o unitate convenţională este egală cu   50 de lei).

- Care este perioada anului, care aduce cei mai mulţi străini în Republica Moldova, şi din ce ţări, de regulă, sunt ei?

-        Cei mai mulți străini ne vizitează în perioada iunie – septembrie, când prin Oficiul Criuleni trec lunar între 3538 şi 4721 de persoane. În perioada rece a anului numărul lor este de aproximativ 1679. Avem flux mai mare de străini când în ţara noastră au loc diferite evenimente culturale, sportive, cum ar fi festivaluri, competiţii sportive, concerte, expoziții. Mulţi  vin cu treburi de familie, cum ar fi reîntregirea, aduc pe vară copiii şi alte situaţii. Sunt şi invitaţii din partea autorităţilor sau organizatorilor de evenimente. Preferă să treacă prin segrmentul transnistrean al RM cetăţeni din Ţările Baltice, Belarus, alte foste ţări CSI, întrucât dinspre or. Kiev cel mai aproape e să ajungi la Chişinău anume pe aici. Tot pe aici trec circa 11 rute internaţionale de autocar, cum ar Kotovsk, Vinniţa, Ananiev, Vapnearca, Balta, Dnepropetrovsk, Poltava, Kirovograd, Harkov Kiev. Întrucât oficiul se află în incinta postului intern vamal, noi nu obligăm pe nimeni să se înregistreze, noi doar informăm, dar cel mai des, şoferii care poartă răspundere de transportarea pasagerilor, îşi informează călătorii despre aspectele legislației ce-i vizează şi îi îndeamnă să respecte legislaţia ţării noastre.    Noi doar le asigurăm evidenţa legală, pentru ca să nu fie pasibili de amenzi şi să evite alte consecinţe nedorite. Cât priveşte fluxul străinilor pe care-i înregistrăm, cei mai mulţi, în anii 2018-2019, au fost cetățeni ai  Ucrainei, Federaţiei Ruse, Belarus, Turcia, România. În anii 2016-2017 în top cinci țări mai intrau Bulgaria şi Israel. În general, timp de şase ani, prin Oficiul  Criuleni al BMA au trecut străini din 68 de ţări ale lumii.

- De ce străinii aleg să tranziteze RM prin această parte a frontierei?

- Scopul tranzitării teritoriului R. Moldova în cele mai multe cazuri este deplasarea la odihnă în Bulgaria, Turcia, România, Grecia, Albania, Muntenegru, etc. Ucrainenii, de exemplu,deseori aleg să ajungă în Uniunea Europeană prin tranzitează R. Moldova din motiv că drumurile noast-re sunt mai bune decât cele din ţara lor. Pe parcursul anilor, traversarea teritoriului necontrolat de autoritățile moldovenești (așa numita republică nistreană) de către străini a devenit mai sigură, ceea ce a stat la baza majorării fluxului migrator prin segmentul dat. Tot pe aici preferă să treacă şi turiştii, care intenţionează să ajungă la Orheiul Vechi, beciurile din Cricova, or. Chișinău sau cetatea Sorocii, mănăstirile Curchi, Căpriana.

 

Pentru conformitate,

S. Cernov

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *