Fluierarul de pe malul Nistrului

Corjoveanul Petru Pănuță se prezintă modest: ”conducătorul ansamblului de fluierași ”Lăstăreii” de la casa de cultură”. Nu este deloc modestă, însă, suma anilor pe care i-a dedicat acestei ocupații – 27. În total, a acumulat peste 30 de ani de activitate. Petru Pănuță spune despre sine că este acordeonist de specialitate, însă, abilitățile sale muzicale l-au plasat cu succes și în rândul dascălilor, nu doar a agenților culturii rurale. Așa, de-a lungul anilor, paralel cu activitatea culturală, a lucrat și pedagog de muzică la grădiniţă şi gimnaziu concomitent, oferind multor copii, în special băieți, posibilitatea să se afirme și în domeniul artistic.

 … ”Lăstăreii” de la Corjova sunt nelipsiți astăzi la toate festivalurile locale și la multe din cele naționale.

Ideea unui ansamblu de fluierași i-a venit prin anul 1991, iar imbold de a crea ansamblul a fost un nepot, care atunci studia fluierul la o școală de arte din Chișinău. Nepotul, despre care spune că a ajuns acum muzicant mare, l-a învățat cum se ia gama la fluier. De la gamă a început a studia fluierul mai întâi el, apoi a invitat un grup de copii, cărora le-a transmis ceea ce a învățat. Părinții le-au procurat odraselelor fluiere și așa au apărut ”Lăstăreii”. În 2001 ansamblul a fost atestați pentru prima data în calitate de ansamblu-model și deține acest titlu până în prezent. De la un grup mic, ansamblul a crescut, și acum copiii se impart în grupul de bază și un grup de începători” – spune maestrul. Își găsesc ocupație în preajma lui Petru Pănuță copii și tineri cu vârstele de la 10 până la 17 ani. S-a afirmat colectivul pe la diferite festivaluri, inclusiv, locale, republicane, naționale și internațonale.

Panuta

Petru Pănuță, lampagiul ”Lăstăreilor”

Întrebat cum reușește să motiveze copiii să cânte la fluier, când tehnologiile informaționale pun stăpânire pe toate domeniile vieții, maestul recunoaște că-i este deloc ușor: ”Dacă cu 15 ani în urmă aveam un număr foarte mare de băieți și nu aveam așa probleme, acum e mult mai greu. Ca să-i ținem lângă noi, îi motivăm cu ieșirea pe scenă. Căutăm să participăm la diferite concerte în raion, le mai sunt atractive turneele peste hotare. Avem relații de prietenie cu țara-mamă România, cu jud. Caraș-Severin. Sărbătorile de iarnă, practic, în fiecare an, le petrecem cu colectivul acolo, menținem aceste legături de 20 de ani deja, ne-am și înfrățit cu unele localități. Copiii au și alte interese, dar problemă e și numărul mic de copii. Dacă 20 de ani în urmă la gimnaziu învățau aproape 500 de copii, acum numărul lor s-a redus la cca 200. Cu toate acestea, sunt mulțumit de activitatea de acuma, și cred că pe viitor o să iasă mulți muzicieni buni din actualii fluieriști amatori!”, se arată încrezut conducătorul.

Îl bucură pe maestrul Pănuță succesele tuturor copiilor pe care i-a învățat să mânuiscă un instrument național. Se mândrește, însă, cu acei discpoli, care au continuat să studieze muzica și care au decis să-și dedice viața, la rândul lor, domeniului culturii. Este vorba de Grigore Nistrean și Traian Minciună, care au absolvit liceul specializat ”Ciprian Porumbescu”, și acum studiază la Academia de Muzică, specilitățile țambal și, respectiv, clarinet. Sunt muzicieni de forță și s-au încadrat în ocrhestre, unul la Chișinău, iar celălalt a dus faima Corjovei până la Dunăre, tocmai la Galați. Traian Minciună a fost apreciat anul trecut cu premiul mare în calitate de cel mai bun solist al ansamblului de fluierari din toată republica. Când revin la baștină, își salută profesorul, își amintesc cu nostalgie de orele și anii petrecuți împreună, îl mai ajută în concerte, dacă au timp.

Costume pentru fluieriști, ne-a mai spus dascălul Pănuță, a căpătat anul trecut tot grație unor foști elevi, care au devenit oameni cu afaceri prospere. Le-a dat contul și au donat bani, ca să ajungă de costume lucrate la cea mai renumită casă de port popular din Moldova.

De ani buni, localitatea devine, o data la doi ani, un centru cultural național la care duc toate cărările pentru ansamblurile de fluierişti din toată țara.

”A fost inițiativa mea – ne relatează Petru Pănuță. – Am prezentat primarului ideea unui festival al fluierarilor, de care pe atunci în republică nu organiza nimeni. Am împărtășit ideea noastră conducerii direcției județene cultură, pe atunci. Au acceptat, ne-au susținut și așa am început festivalul nostru. Prima ediție a fost județeană, desfăşurată pe o scenă instalată chiar pe râul Nistru. Pe urmă festivalul s-a transformat în național. I-am dat numele ”Nistrule cu apă lină”, şi îl organizăm după sărbătorirea Sf. Apostoli Petru şi Pavel…” – adaugă Petru Pănuță.

”Nistrule cu apă lină” va intra în Corjova, la 15 iulie 2018, pentru a noua oară. ”Lăstăreii” vor fi și ei gazde, și îi veți recunoaște după pălărioarele aurii din paie și, desigur, după dulcele cântec, prin care își vor cânta baștina și râul, dătăror de vlagă și de viață. Organizatorii şi-au propus să invite la Corjova, pe 15 iulie, toate colectivele-model de fluierași din republică, oaspeți din România.

CV. Petru Pănuță: născut la Peresecina, Orhei. În 1984 – absolvent al școlii pedagogice din Soroca. După absolvire s-a angajat mai întâi la Criuleni, apoi s-a strămutat la Corjova, unde a format o familie cu o corjoveanca, și ea profesoară, au educat împreună două fiice. A predat educația muzicală la grădinița și la gimnaziul din Corjova, paralel cu activitatea de la căminul cultural din sat deja de 30 de ani.

S. Cernov

Fotografie de autoare.

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *