Festivalul Porumbului – la cea de-a II ediție

Gazda manifestării – Institutul de Fitotehnie Porumbeni, şi-a adunat pe 17 septembrie actualii şi potenţialii parteneri de afaceri pentru a le oferi posibilitatea să afle din prima sursă detalii despre hibrizii de porumb, produşi aici, or, institutul se prezintă drept unica instituție ştiințifică cu ciclul deplin de selecție din republică, care produce semințe hibride de porumb.

DSCN4357

În discrusul său, Pintilie Pârvan, directorul institutului, spunea că actualmente cultura porumbului este cea mai productivă pe întreg globul pământesc. În structura mondială a semănăturilor orzul ocupă primul loc după suprafeţele ocupate, grâul – locul II, iar porumbul – locul III, însă, după productivitate lider este porumbul, şi acest avantaj ar fi rezonabil să fie explorat de agricultori.

- Sper că Ziua Porumbului se va înrădăcina şi va fi o tradiţie în Republica Moldova, îndeosebi, în raionul Criuleni, aici, în comuna Paşcani. Hibrizii pe care îi producem corespund cerinţelor dumneavoastră, a agricultorilor, în special, în condiţiile anilor secetoşi, dar şi preţul este avantajos. Îi puteţi vedea pe loturile demonstrative atât aici, la institut, cât şi pe cele din nordul şi sudul ţării, – spunea directorul IF “Porumbeni”, Pintilie Pârvan.

În continuare Pârvan a spus că, ţinând cont de încălzirea globală, de verile mai mult secetoase, decât cu ploi, savanţii preocupaţi de domeniul agiculturii propun Ministerului implicarea lor în elaborarea unei noi strategii de dezvoltare a ramurii în care este necesar să se regăsească o strategie de schimbare a structirii semănăturilor, cu accent pe cultivarea celor rezistente la secetă. Ion Sula, ministrul agriculturii, prezent la sărbătoare, a spus că susţine iniţiativa directorului Pârvan şi că-l va desemna preşedinte al grupului de lucru, care va elabora strategia, or, rezultatele muncii producătorilor de seminţe de porumb se văd pe loturile demonstrative.

DSCN4398

Preşedintele raionului Criuleni, Iurie Andriuţă, a remarcat efortul conducerii institutului de a promova produsul peste hotarele ţării, dar şi rezultate destul de bune în gospodăriile, care au folosit seminţele de la Porumbeni. I-au salutat pe cei prezenţi şi oaspeţii din Romania şi Ucraina. Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli din jud. Ialomiţa, România, a spus că rolul Sărbătorii Porumbului este să învăţăm unii de la alţii să creştem porumb şi că într-un an ca ăsta se vede mult mai bine, decât într-un an bun, cum trebuie să alegem hibrizii, pentru că la greu se vede care hibrid ţine cu fermierul. Academicianul Boris Găină spunea că rezultatul muncii savanţilor moldoveni este recunoscut pe plan mondial şi poate contribui la punerea pe picior industrial a agriculturii Moldovei

După discursurile oficiale, reprezentanţii AŞM şi ai consiliului raional Criuleni au înmânat diplome unor cercetători ştiinţifici şi agricultori. Ministrul Agriculturii a înmânat diploma, pentru ameliorarea culturii porumbului,  producătorilor din Orhei, Cimişlia, Ştefan Vodă. Administraţia raionului Criuleni a remarcat muncă şi dedicaţia fermierilor Alexandru Carţân de la Măşcăuţi, Valeriu Bujor de la Coşerniţa, Igor Perciuleac de la Bălăbăneşti, Oleg Cârlig din Dubăsarii Vechi, ș.a.

Vasile Gârbea, primarul com. Paşcani, remarca că datorită festivalului, comuna va fi mai cunoscută în lume şi cei cca 80 consăteni, angajaţi ai institutului, vor avea în continuare un venit stabil la ei acasă.

DSCN4368

Agricultorii veniţi la festival din toate regiunile ţării au avut ocazia să vadă loturile demonstrative ale institutului, firmele de comercializare a tehnicii agricole au demonstrat utilaje noi, care ar putea să-i intereseze pe producătorii agricoli. Nici distribuitorii de fertilizanţi şi produse chimice, dar şi mici posesori de businesuri agricole, n-au ratat şansa să se promoveze la cea de-a doua ediţie a Festivalului Porumbului.

 

Meşterii populari din raionul Criuleni şi nu numai, au fost prezenţi masiv la sărbătoare, fiecare cu ce a avut mai bun, iar pentru străduinţă organizatorii i-au răsplătit cu … seminţe de porumb!

Ca şi în primul an la festival a fost pregătită o mămăligă uriaşă, din care a fost servit fiecare oaspete. Pentru prepararea deliciului, tehnologul Vasile Niculiţă a folosit 430 l de apă, cca 120 kg de făină, 2,5 kg de sare şi 2 kg de unt. Din acest amestec, potrivit tehnologului, a rezultat o mămăligă de 550 kg, mai mare cu 16 kg decât la prima ediţie.

DSCN4393

Pentru mămăliga din acest an a fost turnat un ceaun special, folosit tradiţional la preprare, or, în anul trecut mămăliga a fost pregătită  în vas de inox, care nu s-a cam potrivit pentru gătire. Intenţia organizatorilor festivalului este să intre, totuşi, în Cartea Recordurilor cu cea mai mare mămăligă, iar pentru asta vor mări, an de an volumul boţului până vor depăşi o mie de kg, adică, actualul record.

S. Cernov

Îmagini: secvențe de la eveniment

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *