ÎM „Comunservice” Criuleni şi-a prezentat raportul pentru 2016. Cele câteva utilaje noi – autospeciala de vidanjare şi excavatorul, pe care întreprinderea le-a primit cu titlu gratuit de la donatori externi, prin intermediul proiectului GIZ, au permis diminuarea, în 2016, a pierderilor întreprinderii comunale cu 413 733. Pierderile, totuşi, au constituit 260 092 lei.
Raportul după primul an de activitate al actualului şef de întreprindere
Informaţia a fost făcută publică de către şeful întreprindeii, Ghenadie Panfili, în cadrul şedinţei extraordinare a Consiliului Orăşenesc Criuleni din aprilie.
Ghenadie Panfili este în primul an de activitate în această funcţie, şi la primul raport de activitate al întreprinderii. Deşi anterior unii consilieri cereau ca activitatea ÎM „Comunservice” Criuleni să fie discutată într-o şedinţă aparte, aceasta nu s-a întâmplat, însă discuţiile pe marginea celor auzite au durat mai mult de o oră.
După cum a comunicat directorul întrepinderii, în anul 2016 aceasta a generat venituri din vânzări în mărime de 5 365 225 lei, în creştere cu 4,8% faţă de anul 2015. Mai mult de o treime din venituri sunt câştigate de pe urma captării şi distribuţiei apei potabile, cca 22,9% – se datorează serviciilor de evacuare a apelor reziduale; 17.2% – din gestionarea fondului locativ; 12,4% – din servicii de evacuare a deşeurilor de la sectorul comunal şi particular; şi 8,6% – din servicii de amenajare, alte servicii – 3,9%. În 2016 întreprinderea comunală a înregistrat pierderi în mărime de 260 092 lei, însă aceste pierderi sunt mai mici cu 413 733 de lei faţă de anul 2015. Micşorarea, a spus raportorul, este o consecinţă a utilizării celor două maşini noi, ceea ce a însemnat cheltuieli mult mai mici pentru reparaţii sau piese de schimb, procurate anterior pentru utilajele vechi.
Din lipsă de bani – încalcă legislaţia muncii
Întreprinderea a reuşit să-şi diminueze cheltuielile administrative cu suma de 203 mii lei, însă, nici un angajat n-a primit în 2016 ajutoare materiale, care ar trebui să le plătească angajatorul, conform legislaţiei, la ieşirea în concediu. Directorul explică gestul conducerii prin insuficienţa de resurse: dacă ar fi achitat acești bani, întreprinderea risca să nu achite salariul pe o lună de activitate tuturor angajaţilor. Tot din lipsă de bani, spunea Panfili, personalul de conducere n-a fost salarizat conform legii, adică, reieşind din salariul tarifar de bază – 1900 lei (până la data de 1 mai 2017). „Angajaţii au primit lefuri conform noii cerinţe, nu şi aparatul administrativ al întreprinderii, care a fost plătit reieşind din salariul minim de 1400 de lei. De la 1 mai 2017, suma salariului minim garantat creşte până la 2380 de lei”, – a spus contabila şefă, care a lăsat să se înţeleagă, că aceste salarii va fi şi mai greu de achitat, deoarece întreprinderea operează actualmente cu tarifle pentru servicii aprobate în anul 2006.
Printre problemele stringente, directorul întreprinderii a numit criza de cadre: de tractorişti, de şoferi. Actualmente, în loc de șase tractorişti sunt angajaţi doar doi, aici este şi explicaţia că uneori gunoiul este luat cu întârziere. Şi n-ar fi fost problema cadrelor de vină, dacă ar fi suficienţi bani ca să fie achitat numărul suficient de lucrători.
Consilierii s-au lansat în dezbateri
Ghenadie Panfili anunţa, că pierderile tehnologice de apă au depăşit 58 de procente, iar confom limitei admise de regulatorul în domeniu, acestea n-ar trebui să depăşească 42% din volumul livrat în reţele. Şase consumatori de apă au fost depistaţi cu datorii la plata apei consumate, din ei trei au achitat datoriile, doi – au decedat, faţă de o persoană procesul de stingere a datoriei este în derulare. Este vorba de sume care pornesc de la șase mii de lei, a răspuns Ghenadie Panfili la întrebarea consilierei Irina Rapeşco, care a sugerat că aceste sume ar putea fi achitate de succesorii persoanelor decedate. „Spuneţi că nu aveți bani pentru ajutoare materiale. Iată stau banii la suprafaţă, intentaţi o procedură pe succesori, şi veţi obţine surse” – a fost opinia ei.
Întrebat de către primarul Dumitru Simon, ce strategie a mai gândit conducerea întreprinderii, pentru perioada următoare, pentru a eficientiza lucrul întreprinderii, Ghenadie Panfili a spus, că pentru o mai bună gestionare a surselor şi utilajelor, va diviza gestiunea sectorului salubrizare de cel de gestionare a apeductului; va intenta procedura de încheiere a contractelor de acordare a serviciilor cu fiecare consumator separat, ca să fie mai clară situaţia în oraş; va desfăşura o campanie de informare a cetăţenilor despre consecinţele consumului fraudulos de apă şi sumele amenzilor de care pot fi pasibili cetăţenii.
O problemă mai delicată, în opinia lui Panfili, care necesită abordare complexă, este obligarea tuturor cetăţenilor să se folosească de serviciul de evacuare a gunoiului şi să achite respectivele tarife, ca să fie în condiţii echitabile şi cetăţenii care respectă regulile.
În acelaşi timp, responsabilii de la ÎM „Comunservice” au anunţat, că tarifele, care actualmente sunt aprobate de Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică, ar putea fi unificate pentru consumatorii casnici şi pentru agenţii economici, or, aceasta ar însemna o formă de susţinere a agenţilor economici în aspiraţiile lor de dezvoltare a afacerilor, a producerii, deci, şi o creştere a costurilor pentru serviciile pentru apă şi canalizare. Deocamdată, nu se ştie, când va avea loc această unificare. Actualmente, un propietar de locuinţă din Criuleni achită pentru apă 9,20 lei, iar un agent economic – 36 de lei pentru un metru cub. Canalizarea îi costă pe consumatorii casnici 6,80 lei, iar pe persoanele juridice – 36 de lei pentru metru cub de reziduri.
Mihail Sclifos, alt consilier, a pus în discuţie problema transportării gunoiului spre gunoiştea autorizată, şi a mai întrebat, câte coşuri pentru gunoi planifică să instaleze întreprinderea în anul curent.
– Preconizăm să introducem nişte schimbări în privinţa transpotării şi depozitării deşeurilor la rampa Harunca. Ne propunem să închidem accesul liber spre gunoişte şi să angajăm doi supraveghetori ai rampei, care vor controla depozitarea gunoiului celor, care îl duc sinestetătător încolo, contra unei sume de 30 lei pentru un metcu cub de gunoi”, – a răspuns Gh. Panfili.
La replica unui consilier, că astfel s-ar putea umple câmpurile de gunoi, Ghenadie Panfili a răspuns, că dacă se face acum o tură pe câmpuri, se va vedea că situaţia nu e mai bună, deşi accesul la gunoişte e gratuit și liber. Prin urmare, nu va fi de vină stabilirea unei taxe pentru cei, care îşi duc gunoiul singuri – a fost opinia lui Gh. Panfili.
Dumitru Goncearenco, consilier, a informat, că de curând or. Criuleni ar trebui să primească, în cadrul proiectului de stocare a deşeurilor la Hruşova, tomberoane pentru deşeuri şi tehnică specială pentru deservirea lor.
Consilierul Nicolae Grati a cerut lui Ghenadie Panfili să spună, dacă rezidurile din canalizare nimeresc direct în Nistru, să se expună referitor la calitatea apei în apeduct, şi la urgentarea construcţiei colectorului de reziduri în direcţia Oniţcani.
La prina întrebare a răspuns primarul Dumitru Simon, care a spus că or. Criuleni trebuie să se debaraseze încetul cu încetul de serviciile staţiei de epurare de la Dubăsari, care lucrează după principiul „vreau – îți primesc murdăria, nu vreau – nu-ţi primesc”, de aceea obiectul de la Oniţcani nu este dat uitării, dar este un obiect la balanţa Consiliului raional, nu al primăriei. Autorităţile mizează şi pe proiecte din granturi europene în acest caz. Referitor la murdăria transportată la Dubăsari, a spus primarul, cum vine în prima fântână, tot acea culoare şi tot acel miros se revarsă în Nistru. „Efectul de la curăţarea apelor la Dubăsari, pentru care noi plătim bani, este aproape de zero, ne-am convins de asta şi atunci când am vizitat staţia de epurare împreună cu investitorii germani”, a spus D. Simon.
Discuţia despre îmbunătăţirile pe care ar mai trebui să le facă prestatorul de servicii de salubrizare, s-a încheiat cu propunerea din partea lui Ghenadie Panfili către consilieri să discute posibilitatea salarizării unui angajat al întreprinderii, care să fie responsabil de ordinea din cimitirul orăşenesc.
Consilierii au votat, în majoritate, modificarea statelor de personal al întreprinderii, prin care angajează 2 unităţi pentru deservirea rampei de gunoi, şi câte 0,5 unităţi de hamal şi muncitor auxiliar. Tot acolo se conţine stabilirea, începând cu 1 mai 2017, a taxei de 30 de lei/metru cub pentru individualii care-şi duc singuri gunoiul la rampă. În decizie a fost inclus punctul prin care este obligat directorul întreprinderii să elaboreze un plan de dezvoltare pentru trei ani şi să-l prezinte consilierilor, propunere înaintată de Olga Lîsenco, iar Galina Saşcov a propus să se discute activitatea întreprinderii respective de două ori pe an.
S. Cernov
