Cum ne putem proteja de apa contaminată din fântâni şi izvoare

Chiar dacă specialiștii emit semnale de alarmă, fântânile oricum rămân unica sursă de apă pentru o mare parte din populație. Cele mai recente date sunt îngrijorătoare, acestea arâtând că peste 80 la sută din toate fântânile din țară sunt poluate, iar consumul apei din acestea poate duce la îmbolnăviri grave.

Dorin Dușciac, fostul viceministru al Mediului,  susține că apa din fântâni este foarte ușor de poluat pentru că, de obicei, pânzele de apă se află aproape de suprafața solului. „Este suficient să ai o sursă de poluare în preajmă (gunoi, grajd, veceu etc.) și o ploaie ar putea face ca toată mizeria asta să ajungă în fântână. Când oamenii utilizează asemenea resurse de apă într-un sat, aceștia se expun unui risc colectiv. Dacă în satul respectiv este un nebun care aruncă un kg de otravă într-o fântână, atunci el otrăvește toate fântânile din sat. Asta se întâmplă din cauza legii apelor comunicante, pânzele de apă formează o rețea”, spune Dușciac.

Aceeși sursă mai precizează că în prezent, oamenii nu au nevoie de autorizații sau de permisiunea cuiva ca să-și sape o fântână în curte. Acestea sunt necesare doar în cazul fântânilor arteziene. Cei care au misiunea de a face periodic controale ale calității apelor din fântâni sunt reprezentanții Centrului Național de Sănătate Publică. „Aceste controale se efectuează și practic în toate cazurile se constată anumite depășiri ale normelor. Marea problemă e că nu se testează fiecare fântână în parte. Ei nu ar avea nici timpul necesar și nici resurse suficiente ca să facă acest lucru. Dacă într-un sat sunt 100-150 de fântâni, ei iau probe din 20-30”, subliniază ex-viceministrul Mediului, totodată subliniind că apa poate fi poluată în două feluri: chimic (nitrați, metale etc.) și organic (bălegar, gunoi etc.), iar cel mai des în fântânile noastre se găsesc ambii poluanți.

Specialiștii spun că pentru a îmbunătăți calitatea apei, oamenii trebuie să construiască fântânile la o distanță de 20 de metri de la sursele de poluare. Moldovenii, însă, nu cunosc despre acest lucru pentru că practic nu există campanii de informare la nivel național.

- Din păcate, nimeni nu ține cont de această regulă. Puțini conștientizează ce consecințe grave poate avea consumul apei dint-o fântână care nu corespunde normelor sanitare. Pe termen lung această apă poluată poate provoca moartea. Nu în zadar R. Moldova este printre primele țări în întreaga lume unde numărul îmbolnăvirilor de anumite tipuri de cancer este foarte mare. Consumul apei infectate poate duce la apariția cancerului tractului digestiv. Apa foarte proastă pe care noi o consumăm în ultimii 50-60 de ani este direct responsabilă de creșterea procentului morbidității în țară. Asta înseamnă că este mortal, pe termen lung, să utilizezi apa din fântânile noastre, – susţine în continuare Dorin Dușciac, adăugând că nu recomandă nimănui să mai consume vreodată apă din fântână.

Solicitată de “E.C.” să se pronunţe pe marginea calităţii apelor din teritoriu, Olga Gherciu, asistent igienist la Centrul de Sănătate Publică Criuleni spune: “În raionul Criuleni, de servicii de alimentare cu apă potabilă prin sisteme de apeduct beneficiază 54% sau 39000 de locuitori. În majoritatea localităților s-a soluționat problema construcției apeductelor, cu excepția satelor: Mardareuca, Izbiște, Slobozia-Dușca, Zolonceni, Chetroasa.

În rezultatul monitorizării calității apei potabile distribuite prin sistemele de distribuire, probe de apă potabilă conforme normelor sanitare s-au înregistrat în satele Coșernița, Drăsliceni, Logănești, Hârtopul-Mic, Ișnovăț, Mașcăuți, Măgdăcești, Onițcani, Pașcani, Porumbeni, orășelul Criuleni.

Circa 30% din probele investigate din apeducte nu corespund normelor sanitare după indicatorii fizico-chimici și peste 11% – după indicii microbiologici în aşa localităţi ca: Bălăbănești, Mălăeștii-Noi, Mălăeștii-Vechi, Cimișeni, Corjova şi Zăicana. Tot în aceste localităţi şi conţinutul de amoniu depăşeşte de 2-3 ori valorile admisibile.

Circa 55% din populație se alimentează cu apă de băut din fântâni și izvoare. În raion avem aproximativ 2361 fântâni și 114 izvoare. În peste 60% din fântânile de mină supuse învestigațiilor apă nu corespunde cerințelor și normelor sanitaro-igienice în vigoare, este poluată cu nitrați”.

În cea mai mare parte, continuă Olga Gherciu, poluarea apelor din fântâni și izvoare ține de factorul antropogen. În primul rând e vorba de deșeurile menajere solide, precum și cele de origine animalieră, care au un impact grav asupra calității resurselor de apă și implicit, asupra sănătății populației. Anume deșeurile animaliere depozitate în apropierea fântânilor și izvoarelor, WC-ele și haznalele cu fundul neermetizat, contribuie la poluarea apei cu nitrați. Un factor poluant important sunt fostele depozite de păstrare a îngrășămintelor minerale și a preparatelor chimice, starea deplorabilă a sistemelor de epurare existente, etc. Şi aici nu putem trece cu vederea rezultatele ultimelor analize fizico-chimice, efectuate la probele de apă prelevate în satele Drăsliceni, Hârtopul–Mic, Hârtopul-Mare, Cimișeni, Izbiște, Ișnovăț, Jevreni, Criuleni, Boșcana, Măgdăcești, Hrușova, Bălăbănești, Coșernița, Ișnovăț, Pașcani şi Miclești, unde se atestă o  depășire de 3-4 ori a conținutului de nitrați față de normele admisibile.

Pentru a nu ne îmbolnăvi, specialiştii din domeniu bat alarma şi ne îndeamnă pe cât e posibil să protejăm sursele de apă potabilă.

Cele mai afectate sunt apele de la suprafață și cele freatice, care alimentează fântânile și izvoarele, deoarece contaminarea se face prin infiltrarea apelor de suprafață, din latrine sau gropi de gunoi.

Ca să ne protejăm apa e bine să respectăm următoarele reguli:

Să nu aruncăm deșeurile și gunoiul menajer în apropiere de râuri, râulețe, izvoare, fântâni.

Să curăţim sistematic fântânile și izvoarele.

Să consumăm pentru băut și prepararea bucatelor numai apă curată și sigură, fără miros sau gust nespecific apei.

Să nu utilizăm prea mult detergent la spălarea veselei şi rufelor.

Să solicităm autorităţilor publice implementarea sistemelor de purificare a apei potabile.

În cazul contaminării apei cu microorganisme, urmează să o fierbem timp de 3-4 minute.

Să păstrăm apa fiartă în vase închise nu mai mult de 24 ore.

Apropo, apa potabilă necalitativă condiţionează până la 20 la sută din bolile diareice acute, hepatita virală A, bolile cronice, digestive, litiaza urinară, fluoroza dentară și afecţiuni ale sistemului imunitar.

În prezent în R. Moldova avem circa 150 de mii de fântâni.

A înregistrat, Gh. Motricală

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *