Cooperare – da, unire – ba

În ziua de 7 martie, curent,  în cadrul şedinţei Consiliului Raional Criuleni,  la care au participat şi reprezentanţii Consiliului Judeţean Botoşani, România, a fost încheiat un acord de  cooperare dintre cele două entităţi juridice. Acesta a fost primul subiect discutat la „diverse”, anunţa preşedintele şedinţei, Dionisie Boaghie, după expirarea celor peste douăzeci de subiecte din agendă. Veaceslav Burlac a explicat că acordul se referă la colaborarea pe diverse domenii – educaţional, cel al sănătăţii, culturii. În acelaşi timp, Burlac a exprimat mulţumiri lui Costică Macaleţi, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, pentru faptul că a găzduit peste 40 de copii din r. Criuleni, aflaţi într-o excursie în Botoşani în vara 2017 şi a anunţat că în şedinţa respectivă consilierii criuleneni au votat rezervarea a 200 de mii de lei din bugetul raionului pentru organizarea unor sejururi pentru copiii din Botoşani şi Vaslui aici, în Republica Moldova, în r. Criuleni, în vara 2018, pentru că, citat: „avem aceeaşi limbă, avem aceeaşi istorie”. Costică Macaleţi, preşedintele CJ Botoşani, de asemenea, a calificat evenimentul drept unul important, după care a făcut o incursiune în geografia şi istoria judeţului, format actualmente din 72 de unităţi administrativ-teritoriale, despre care a spus că este judeţul cu cele mai multe personalităţi – 271 la număr, începând cu Eminescu, Enescu, Iorga, al doilea judeţ din ţară ca număr de lacuri cu apă dulce, având pe stemă simbolul apelor curate – racul, etc.

IMG_9918

Momentul schimbului de blazoane. De la stânga la dreapta: Vasile Mariciuc, vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Vaslui; Costică Macaleţi, preşedintele CJ Botoşani; Veaceslav Burlac, peşedintele CR Criuleni; Dionisie Boaghie, consilier raional; Diana Rusu, secretarul CR Criuleni.

Cei prezenţi în sală – consilieri şi funcţionari, primari, au aplaudat generos momentul semnării acordului de cooperare, schimbul de blazoane între cei doi preşedinţi. Ulterior, Veaceslav Burlac a spus, că programul vizitei colegilor din Botoşani şi Vaslui include şi nişte evenimente de ordin economic, aşa că a invitat oaspeţii să iasă din sală, înainte ca preşedintele şedinţei să-i ofere tribuna consilierului liberal, Ion Puşcaş, care urma să dea citirii îndemnului şi Declaraţiei simbolice de unire, propusă consilierilor raionali la începutul şedinţei. După preşedinte şi oaspeţii din România, şi consilierii au început a părăsi sala, iar preşedintele şedinţei, forţând vocea ca să fie auzit, le amintea „Stimaţi consilieri, vă rog frumos, nu s-a terminat încă şedinţa!”

„Având în vedere, că moldovenii, muntenii şi ardelenii sunt parte a naţiunii române, vorbesc aceeaşi limbă, au aceeaşi istorie, tradiţie şi cultură…”, citea Ionel Puşcaş, în timp ce consilierii PD, PCRM, PSRM şi unii neafiliaţi ieşeau unul câte unul din sală. „Stimaţi colegi, ca respect pentru instituţie!…” – încerca să-i oprească Dionisie Boaghie. „Îi îndemn pe cei care au demnitate, care au în suflet memoria istoriei, să depună semnăturile. Este o declaraţie simbolică, care ne ridică la nivelul înaintaşilor noştri”, a încheiat Ion Puşcaş, arătând spre portretele oamenilor de vază, care de câţiva ani veghează şedinţele consilierilor criuleneni. După aceasta D. Boaghie a încheiat şedinţa, îndemnându-i pe „cei cu inima română” să se apropie şi să semneze declaraţia. Până la urmă, 13 din cei 31 de consilieri, câţi a anunţat Diana Rusu, secretarul consiliului, că sunt prezenţi, şi-au pus semnăturile, şi doi primari, membri ai PL.

Puscas

Consilierul Ion Puşcaş dă cititre declaraţiei.

Ion Puşcaş, contactat de „Est-Curier”, a spus că a rămas dezamăgit de gestul unor consilieri, 90 la sută dintre care, afirmă acesta, dețin cetățenia statului vecin, care au refuzat să semneze declaraţia simbolică, invocând probabil ar fi fost ameninţaţi că vor rămâne fără serviciu, dacă vor semna, sau se vor trezi cu controale inopinate, dacă administrează afaceri. Lista rămâne, însă, deschisă. Nu toţi consilierii liberali, şi-au pus semnătura în declaraţie. Printre „nesemnatari” este şi Ion Guzun, consilier PL, care este şi şef al Inspecţiei Ecologice Criuleni. Dumnealui a explicat că se declară român şi vorbeşte limba română, dar preferă să-şi facă meseria fără să i se reproşeze, în anumite cazuri, viziunile sale personale în treburi de serviciu. Ion Guzun a negat categoric orice presiune asupra sa, în acest context.

Întrebat, de ce a grăbit delegaţiile din Botoşani şi Vaslui şi nu au asistat la acel act simbolic de declarare a intenţiei de unire, preşedintele raionului, Veaceslav Burlac a explicat că în sala mică de şedinţe cei doi oficiali erau aşteptaţi de către un grup de agenţi economici din Vaslui, care au venit la Criuleni să negocieze cu Institutul  ”Porumbeni” procurarea unui lot de seminţe de porumb şi, respectiv, se grăbeau. La întrebarea, de ce nu şi-a pus semnătura pe declaraţia simbolică de unire, Burlac a spus că în calitate de preşedinte de raion nu poate să-şi permită să ridice lumea pe baricade, or, Criuleni este un raion polietnic şi funcţia îl obligă să delimiteze viziunile personale de cele de serviciu.

CR 2

În lista celor peste 120 de localităţi, consiliile şi cetăţenii cărora au semnat declaraţiile simbolice de unire, se află şi satele Drăsliceni, Măgdăceşti, Micleşti şi Maşcăuţi. Pe data de 22 februarie, şi Consiliului Orăşenesc Criuleni i-a fost propusă spre semnare declaraţia, de către consilierii liberali, însă, intenţia a adunat puţine semnături, ca și în ziua de 7 martie. Acțiunile dedicate Centenarului Marii Uniri sunt actuale și în România, iar unele din ele au culminat cu faptul, că mai multe consilii judeţene şi-au exprimat dorinţa de re-unire, la fel, prin adoptarea declarațiilor simbolice. În timp ce ministerul român de externe aminteşte că aceste declaraţii nu au valoare juridică, partidul care l-a propulsat pe Klauss Iohannis la preşedinţie declară că România este pregătită pentru Unire. Pe 25 martie, Asociaţia Unirea-ODIP anunţă, la Chişinău, Marea Adunare Centenară, cu participarea cetăţenilor, şi a reprezentanţilor formaţiunilor politice pro-europene şi unioniste atât din Republica Moldova, cât şi din România.

De cealaltă parte, partidele și cetățenii care susțin viziunile contrare intenției de unire, au adunat semnături și declarații de ”susținere a statalității RM”, viziuni ce sunt în concordantă cu aspirațiile actualului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. Reprezentanții partidului care l-a înaintat pe Dodon în funcție au adunat peste 250 de declarații împotriva unirii, la fel, semnate de către unii consilieri și cetățeni din localitățile care au votat masiv cu el.

S. Cernov

 

 

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *