CONCEPTUL ESTE, DE-AR FI VOINȚĂ ȘI BANI

Recent arhitectul Andrei Vatamaniuc a prezentat Consiliului local Criuleni schiţa reconstrucţiei bulevardului Biruinţa. Problemele acestei artere pietonale a oraşului nu necesită prezentare specială, le cunosc bine nu doar criulenenii, dar şi oaspeţii oraşului, care beneficiază de serviciile instituţiilor publice situate în perimetrul acesteia.

Schiţa pe care a prezentat-o consilierilor grupul de arhitecţi conţine însemnele câtorva parcări pentru autoturisme, cinci zone de popas, terenuri de joacă pentru copii, cişmele şi câteva veceuri, pistă pentru ciclişti, teren de fitness în aer liber.

Despre cum ar putea să arate în viitor bdul Biruinţa şi ce schimbări propun specialiştii în domeniu discutăm cu Andrei Vatamaniuc, unul dintre autorii proiectului.

Vatamaniuc

- Criulenenii demult aşteaptă de la autorităţi o soluţie, pentru sporirea atractivităţii acestui bulevard, îşi doresc o stradă mai modernă şi cu adevărat orăşenească, fără bălţi şi noroi. De la ce aţi început schiţarea reconstrucţiei?

- Analiza problemelor care sunt evidente pe bulevard ne-a luat mult mai mult timp, decât elaborarea schiţei propriu-zise. Prima dată am discutat ideea aceasta cu domnul primar, dar şi cu consilierii, aproximativ un an în urmă. Am analizat un set de propuneri despre schimbările care ar trebui să fie realizate într-o arteră pietonală, cum este bulevardul Biruinţa. Problemele pe acest kilometru de bulevard – de la intersecţia cu strada Ştefan cel Mare până la fosta şcoală profesională – sunt neuniforme.

Vorbim de intersecţia fluxului de transport cu cel de pietoni, zone inundabile lângă Şcoala Primară, sunt zone slab iluminate, zonele în care lipseşte infrastructura şi mobilierul urban, lipsesc parcări şi terenuri de joacă pentru copii, etc. Între timp am consultat specialişti care ne-au explicat originea problemei generate de apele pluviale care se acumulează pe bulevard şi cum poate fi soluţionată.

Tot pe bulevard avem un şir de instituţii publice către care accesul este limitat, care nu sunt acomodate pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. Avem şi câteva case de locuit, proprietarii cărora nu se pot apropia de propriile grădini cu maşina. Din toate observaţiile pe care le-am acumulat pe parcursul anului, am ajuns să avem o schiţă, definitivată acum primăvara şi pe care  am prezentat-o consiliului la una dintre şedinţe.

- De ce probleme scăpăm, în primul rând, în cazul în care autorităţile vor găsi bani pentru realizarea acestui proiect?

- Este un proiect de reconstrucţie. Prin reconstrucţie înţelegem să aducem mai multă viaţă pe acest bulevard. Vrem ca cetăţenii să aibă mai multe locuri de aşteptat, de şezut, de întâlnire. Am propus concepţia aşa-numitor zone de aşteptare/întâlnire, prima va fi la intersecţia Biruinţa – Ştefan cel Mare, cu amenajarea cişmelelor. Cişmele – adică locuri unde oamenii pot bea apă, şi acestea vor fi câteva pe acest kilometru.

Lângă cişmele vor fi scaune, pergole pentru umbră, parcări pentru biciclete. Deci, aceste locuri sunt destinate oamenilor care socializează. Următoarea zonă de popas va fi în vecinătate cu centrul comercial, urmează zona de lângă piaţa principală din or. Criuleni, lângă Şcoala Primară, următoarea – lângă Casa de Cultură, în zona pârăiaşului.

- Lăţimea bulevardului va rămâne intactă sau se prevăd schimbări?

- Aici propunem, fără să afectăm vre-un copac, ca o parte din bulevard să fie lărgită, pavată cu dale din beton, iar partea cealaltă, care este aferentă construcţiilor private, să fie pavată cu beton asfaltic şi lăsată la discreţia cicliştilor şi amatorilor de patine cu role.

Partea cea mai lată va fi pietonală şi totodată pentru uzul cetăţenilor care au nevoie de cele mai importante puncte de pe bulevard: magazine, primărie, şcoală. Îndepărtăm astfel pietonii de spaţiile private şi le oferim orăşenilor care locuiesc aici posibilitatea de a se bucura de mai multă intimitate.

Optăm pentru locul destinat bicicliştilor şi copiilor cu role pentru că am observat: de când s-a reparat str. Ştefan cel Mare, copiii preferă partea carosabilă a acesteia anume pentru astfel de distracţie, şi e periculos s-o facă printre maşini.

Aici se vor afla mai în siguranţă. Din alt punct de vedere, considerăm că Criuleniul trebuie să aibă o tramă pentru ciclişti şi credem că bulevardul Biruinţa poate fi conectat cu spitalul şi bulevardul Eminescu printr-o pistă pentru ciclişti, cu marcajul respectiv.

- Zona primăriei cum arată în schiţa Dvs?

Vatamaniuc 2

- Ne propunem s-o restructurăm puţin. Aici vedem o piaţă a primăriei, cum este în toată lumea normală, un soi de piaţă pentru forum, inlusiv pentru brad, poate pentru anumite evenimente.

Acum în zona aceasta domină maşinile, ceea ce ni se pare incompatibil cu un bulevard pietonal. Aici e nevoie de scaune, pergole, parcări pentru biciclete, separarea părţii carosabile de cea pietonală cu stâlpi.

- Ați descoperit vreo soluție pentru lichidarea bălților ce apar după ploi în preajma Şcolii Primare?

- Este o problemă mai veche a mai multor străzi, mai bine zis,e rezultatul mai multor acţiuni întreprinse de locuitorii părţii de sus a oraşului, care au făcut fie un soclu, fie au redirecţionat apa pluvială, şi astfel toată apa ajunge în locul cel mai depresional de pe bulevard.

Avem câteva idei care ar trebui să fie parte dintr-un alt proiect, care ar anticipa reconstrucţia bulevardului. Cu alte cuvinte, mai întâi trebuie să creăm sisteme de captare a apelor pluviale pe str. Viilor, str. Iurbarcaş,  pe bulevard și apoi începem reconstrucţia.

- Schiţa reconstrucţiei este un proiect de echipă?

- Asemenea proiect nu poate fi făcut de un singur om. La el au lucrat: arhitectul –şef al acestui proiect Veaceslav Vatamaniuc, arhitecţii Ion Tronciu, Ina Borozan şi eu – Andrei Vatamaniuc, ingineri Mihai Tverdohleb şi Iurie Cauia. Ne-am consultat şi cu alţi specialişti de la institute de proiectări din Chişinău, care cunosc mai multe despre problemele specifice, cum sunt aceleaşi ape pluviale.

- Aţi stabilit şi un deviz de cheltuieli? De câţi bani e nevoie  pentru a începe şi a duce la bun sfârşit transpunerea în practică a acestui concept?

-Nu a fost elaborat încă un deviz de cheltuieli. În primul rând, trebuie să menţionez că proiectul va fi divizat în trei etape. De la piaţă până la centrul comercial – este prima etapă. Etapa a II-a – de la Centrul comercial până la zona grădiniţei, şi după – cealaltă parte.

Pentru a avea un deviz, avem nevoie de un proiect final, care include şi demontarea pavajului vechi, revederea fundaţiei, înlocuirea copacilor care sunt periculoşi din cauza vârstei. Este o lucrare amplă, dar prima parte de proiect poate fi realizată în jumătate de an, dacă se găsesc resursele necesare. Venim  cu idei realizabile, care nu costă mult.

Considerăm că dacă se va implica fiecare orăşean interesat, planurile au sorţ de izbândă. Pe lângă faptul că sunt limitate posibilităţile financiare, mai avem să înfruntăm stereotipuri de genul „de unde bani?”, „nu avem posibilităţi”, ceea ce mi se pare mult mai dificil.

 A dialogat, S. Cernov

În imagini: Andrei Vatamaniuc

 

 

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *