Ce se întâmplă cu apa potabilă la Pohrebea?

Ceva timp în urmă am primit la redacţie o scrisoare semnată de un locuitor al s. Pohrebea, raionul Dubăsari, în care sunt descrise inconvenienţele pe care sunt nevoiţi să le îndure consătenii săi, pentru că apa unei fântâni arteziene, din care se alimentează satul, ar fi poluată şi nu mai este potabilă.

 

Anatolii Naghiţ, semnatarul scrisorii, ne-a scris:

„La sfârşitul anului 2013 locuitorii satului Pohrebea, raionul Dubăsari, au fost informaţi despre faptul, că apa din apeductul dat în exploatare în anul 2009, nu mai este potabilă şi poate fi folosită numai pentru necesităţi tehnice. AO “Făclia”, asociaţia prin intermediul căreia la Pohrebea a fost construit apeductul, din fondurile PNUD (Fondul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare), şi care este responsabilă de durabilitatea proiectului, monitorizează, împreună cu Centrul de Sănătate Publică Criuleni, calitatea apei şi informează consumatorii despre calitatea acesteia. Rezultatele ultimei analize au arătat că concentraţia de nitraţi (NO3) depăşeşte de două ori norma şi constituie 92,5 mg/litru. Rezultatele analizei repetate peste o săptămână au arătat concentraţia de nitraţi în apă de 102 mg/litru.

Scopul principal al construcţiei apeductului la Pohrebea a fost aprovizionarea locuitorilor cu apă subterană de calitate. Una dintre condiţiile impuse de PNUD a fost conectarea la reţelele de distribuţie a apei potabile a grădiniţei de copii şi a gimnaziului din localitate. La acel moment localitatea nu ducea lipsă de ape freatice, dar s-a considerat că apele freatice sunt poluate cu nitraţi, iar aceştia afectează în primul rând copiii. Ne îngrijorează influenţa asupra sănătăţii a consumului acestei ape, pe parcursul a 4 ani. Abia acum aflăm că apa din subteran era poluată încă până la construcţia apeductului. Şi atunci concentraţia de nitraţi depăşea normele şi constituia 58 mg/litru. APL dispunea de rezultatele analizei apei, dar a ascuns acest fapt  locuitorilor s. Pohrebea, în speranţa că concentraţia de nitraţi se va diminua după consumul unui volum oarecare de apă subterană.

Sătenii presupun că poluarea apelor subterane, atât de brusc şi puternic, poate fi din cauza infiltrării în apele subterane a dejecţiilor din rezervorul septic al fermei de porci, care a apărut în locul fermei vechi de vaci concomitent cu construcţia apeductului.

Petru Nacul, specialist în aprovizionarea cu apă şi canalizare, membru al comitetului de implementare a proiectului, a atenţionat în iarna anului 2009 că este primejdios de a folosi fântâna arteziană de pe teritoriul fostei ferme de vaci ca sursă de apă potabilă. Dânsul a informat că în “zona de protecţie sanitară” a fântânii arteziene pe parcursul multor ani s-au aflat trei depozite de conservare a silosului, iar în vecinătate cu zona de protecţie – se afla aşa numitul cimitir de vaci. Numeni nu a putut garanta că produsele degradării substanţelor organice nu vor ajunge în sursa de apă pe care o bea populaţia”,  a scris Anatolii Naghiţ.

Specialiştii Centrului de Sănătate Publică Criuleni afirmă că în obligaţiunile lor intră prelevarea probelor de apă din apeductele publice de ouă ori pe an, în unele localităţi – mai des, sau chiar lunar. Analizele efectuate în apeductul din Pohrebea au arătat în 2010 – conţinut de 60 mg/litru de nitraţi, cu norma de până la 50, în 2012 – conţinutul era în limitele normei. În 2013 – conţinutul a început să crească, ajungând la 88-92,5 mg/litru.

Olga Gherciu, specialist în cadrul Centrului de Sănătate Publică Criuleni, confirmă că din două fântâni arteziene care aprovizionează cetăţenii din Pohrebea cu apă, în cea aflată în imediata apropiere de fermă apa nu este potabilă. Specialista a spus că ultima analiză a apei a fost efectuată pe 15 noiembrie 2013, care a arătat că apa nu poate fi consumată. Olga Gherciu spune că probleme similare apar în toate localităţile, unde au fost desfăşurate intens activităţi de genul acesta, adică creşterea animalelor în ferme mari. Conţinutul de nitraţi în apa potabilă în Pohrebea a început să crească în 2013, dar până atunci nu au fost probleme. “Lucrez de mulţi ani, dar niciodată până acum nici un medic nu a semnalat methemoglobinemia – o maladie care apare la copiii sugari alimentaţi artificial dacă li se prepară mâncare pe bază de apă cu conţinut sporit de nitraţi”, – a spus Olga Gherciu.

Primarul comunei Coşniţa, Alexandru Leşan, solicitat de “Est-Curier”, ne-a informat că îndată ce au fost făcute publice rezultatele analizei, administraţia publică locală s-a adresat la Ministerul Mediului, care a acceptat alocarea banilor necesari pentru forarea altei sonde, în altă zonă a localităţii, unde apa nu este poluată. Costul total al proiectului s-a estimat la 539 de mii le lei, cu contribuţia comunităţii în sumă de 105 mii. Primarul neagă acuzaţiile că în 2009 ar fi ascuns faptul că apa tot nu era potabilă, şi spune că cantinatea de compuşi chimici în ea la acel moment era în limitele normale. “Solul este calcaros în acea zonă şi e posibil, că apele s-au poluat din cauza rezidurilor acumulate pe parcursul a 60 de ani în sol, transportate cu apele de ploaie în subteran. Acum ferma şi-a reluat activitatea şi, deşi nu pot afirma cu certitudine, admit că şi calitatea apei a fost afectată de acest fapt”, – menţionează edilul. Primarul este optimist şi spune că în două luni pohrebenii vor bea apă de calitate. Oamenii au fost informaţi că apa este doar tehnică, iar pentru uz casnic se recomandă să fie cel puţin fiartă.

S. Cernov

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *