Campania ”Stop Fals” a ajuns în satele Cimișeni și Slobozia-Dușca

Pe data de 20 iunie, curent, în satele Cimișeni și Slobozia-Dușca, raionul Criuleni, au fost organizate dezbateri cu locuitorii la tema calității informațiilor prezentate de către jurnaliști, în special, de către televiziunile și portalurile de știri.

IMG_6404

Dezbateri la Cimişeni pe tema falsurilor din mass-media.

Consumatorii de media au avut ocazia să discute cu Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă din RM, jurnalistă cu o vastă experiență în domeniu și cu directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei. Viorica Zaharia le-a vorbit locuitorilor din sate despre invazia de știri pretins senzaționale, dar false, care au apărut recent pe internet, și vizau, în special, oameni cunoscuți sau companii din țara noastră, despre care se spunea lucruri incredibile, de genul: ”Maia Sandu s-a sinucis”, sau ”Vlad Filat a evadat din închisoare”, sau ”Compania Orange se lichidează”. Cei prezenți la dezbateri au spus că într-adevăr, aceste știri le-au atras în mod special atenția. Viorica Zaharia i-a atenționat, însă, că în asemenea cazuri este recomandabil să fie atenți și la denumirile instituțiilor media, care le propagă, să-și pună întrebarea, dacă acest sait sau portal media este unul recunoscut, credibil, dacă autorul a folosit surse concrete în textul știrii, spre exemplu, nu doar fraze generale ”poliția a confirmat”, dar numele și funcția unui funcționar din poliție. Experta s-a mai referit la manipularea cititorului sau telespectatorlui folosindu-se imagini, etichetări, precum și că este important consumatorul de presă să posede cunoștințe elementare care l-ar ajuta să nu fie victimă ale manipulărilor şi dezinformărilor: ”De fiecare dată când citim o ştire în ziare sau în Internet sau o privim/auzim la TV sau la radio, ar fi bine să vedem dacă sunt respectate regulile unei ştiri, pentru că o știre profesionistă trebuie să răspundă la cinci întrebări: cine?, ce?, unde?, când?, de ce?. Dacă nu găsiți răspuns la toate aceste întrebări, înseamnă că jurnalistul a avut intenția să ascundă ceva de noi. O știre trebuie să reflecte un fapt, nu o opinie, să nu prezinte informația selectiv, să aibă și părerea persoanei vizate și să nu conțină etichetări, cum ar fi „mafioții Țopa”, „raiderul nr.1 Platon”, „oligarhul Plahotniuc”, „balabolul Usatîi” etc. Vă îndemnăm să vă informaţi din mai multe surse independente una de alta şi să aveți o abordare critică, încercând să verificați informația care vă este oferită” – explica Viorica Zaharia.

Petru Macovei a vorbit despre propaganda, retransmisă în țara noastră de către posturi rusești de televiziune, prin canalele media locale. În special, jurnalistul a demonstrat cum se face uz de fals pentru a dezinforma și ce se întâmplă, dacă în știri apar informații neverificate, care induc consumatorii de presă în eroare, crează panică sau frustrare în rândul cetățenilor, care se simt vizați în mod direct de anumite decizii ale autorităților, despre care unii jurnaliști publică informații false. Pentru Macovei a atras atenția participanților la dezbateri asupra legăturii directe dintre conținutul media difuzat de anumite televiziuni și proprietarii acestora. O locuitoare din Cimișeni a întrebat, dacă în țara noastră sunt pedepsiți cumva autorii sau producătorii de informații false sau manipulatorii, la care Viorica Zaharia a spus, că oricine se simnte lezat, afectat de informația falsă auzită sau citită, poate depune o plângere la Consiliul de Presă, care o va examina și va face recomandări instituției media care se face vinovată de răspândirea falsului să o corecteze sau să publice dezmințire. Ambii vorbitori au opinat, că furnizarea anumitor informații false se face cu scopul de a ne modela comportamentul și gândirea fără a ne da seama. În special, aceasta se face prin intermediul buletinului de știri, care în mediile tendențioase deseori redau nu doar fapte, dar și opiniile autorilor, sau sunt tratate dint-un singur punct de vedere și nu oferă pluralism de opinii.

IMG_6417

La Slobozia-Duşca, discuţii despre informaţii tendenţioase şi dezinfomare.

Experţii le-au vorbit sătenilor despre drepturile şi obligaţiile jurnaliştilor, prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, ale Codului audiovizualului, le-au dat recomandări cum pot depune plângeri la Consiliul Coordonator al Audiovizualului sau la Consiliul de Presă, dacă dreptul lor de a fi informat a fost încălcat de instituţiile mass-media.

Întrunirile cu sătenii au fost organizate cu ajutorul angajaților din bibliotecile publice, Nadejda Ceban și Silvia Vitman, instituții care desfășoară și activități de educație mediatică pentru beneficiarii de servicii, în cadrul proiectului Novateca.

Evenimentul a fost organizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *