Atelier, muzeu şi locul îmbibat de tradiţie

„Casa mare a bunicii” – aşa se numeşte noul atelier în care dsicipolii centrului de Creaţie şi Agrement al Elevilor din Criuleni vor deprinde meşteşugul tradiţional, ghidaţi de profesoara Nina Rapcea.

DSCN3380

Joi, 5 februarie, a avut loc inaugurarea atelierului. Cu această ocazie copii de diferite vârste au participat la o şezătoare improvizată, iar gazda evenimentului, Nina Rapcea, a prezentat obiectele cu care a decorat atelierul şi activităţile pe care discipolii dumisale le vor putea desfăşura aici – cusutul, brodatul, croşetatul şi – mai nou – ţesutul, pentru asta fiind instalat şi un război veritabil, dotat cu toate ustensilele necesare acestei meserii a bunicilor.

Prezentând atelierul, Nina Rapcea spunea că acesta poate servi şi drept muzeu al artelor tradiţionale, pentru că multe din obiectele expuse aici le-a adunat de la exponenţii familiei sale numeroase şi prezintă nu doar valoarea artistică. Cunoştinţele în domeniul tesutului i se trag de acasă, ori în satul său de baştină o gospodină bună trebuia să ştie a mânui războiul, mai ales că provine dintr-o familie numeroasă. Părintele Ninei Rapcea mai era numit în sat Simion Bunescu „cel cu multe fete”, iar zestrea fetele trebuia să şi-o facă singurele.

DSCN3383

Nina Rapcea, originară din  satul Chetrosu, raionul Drochia, sat cu tradiţii şi obiceiuri frumoase, spunea că i-a venit în gând să adune în acest spaţiu tot ce-i frumos, să pună la loc de cinste moştenirea lăsată de predecesori, să fie păstrată şi valorificată această moştenire. Între ferestre şi-a găsit loc o icoană ţesută cu chipul Maicii Domnului, care are vechime de 300 de ani, un prosop ţesut de mama Irina şi un zolnic din cânepă – moştenire de la bunica Natalia, o maşina de măcinat piper, vechimea căreia este de 145 de ani, o oală de lut veche de peste 200 de ani, o lopată de scos pâine din cuptor, o sofcă, alte obiecte cu ajutorul cărora fetele şi femeile din satele moldoveneşti confecţionau tot ce înfrumuseţa casele lor. Pe cel mai mare perete se întinde un covor tradiţional, ornamentat cu trandafiri, de asememena, amintire de la mama meşteriţei.

Potrivit Ninei Rapcea, actualmente cercul de brodat şi ţesut este frecventat de 36 de copii de diferite vârste, inclusiv şi băieţei, care sunt împătimiţi de artele populare în egală măsură cu fetele. Pe 5 februarie, la şezătoarea prezentată, copiii au purtat costume populare, despre care Nina Rapcea a spus că le-a confecţionat singură şi că aceasta era surpriza dumisale promisă copiilor, către deschiderea atelierului – muzeu „Casa mare a bunicii”.

„Mă bucur când văd plăcerea cu care vin copiii la cercul meu. De fiecare dată, când lucrăm, spunem poezii, cântăm, cine vrea poate chiar şi să danseze, aşa că uneori seara nu ne putem despărţi. Succesul nostru depinde de ce a însuşit copilul, de dispoziţia lui, de aceea mă strădui să avem în atelier o atmosferă prietenoasă şi degajată”, – ne-a mai spus educatoarea după vocaţie şi meşteriţa Nina Rapcea.DSCN3384

Pentru că în atelier este nevoie de multă materie primă pentru ţesut, Stanislav Andriuţă, antreprenor începător, în trecut – discipol al centrului, a venit la deschiderea atelierului „Casa mare a bunicii” cu ceva care crede el că va fi de folos copiilor în instruire – doi saci de resturi de ţesătură rămase în atelierul său, care vor ajuta copiii să deprindă arta ţesutului tradiţional – din cordele. Inaugurarea atelierului a fost salutată de Victor Gheciu, directorul CCAE, şi de Vladimir Soltanici, şeful DE Criuleni, care au vorbit despre importanţa cercurilor, în care copiii studiază tradiţiile populare.

S. Cernov

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *