Apelul vânătorilor rămâne, deocamdată, fără răspuns

 Circa 80 de membri ai Subdiviziunii teritoriale Criuleni a Societăţii Vânătorilor şi Pescarilor din Moldova (SVPM) au decis să sesizeze şi conducerea raionului, şi au semnat o adresare către preşedinte şi reprezentantul Guvernului RM în teritoriu prin care îşi exprimă dezacordul faţă de prevederile HG nr. 495 din 12 august 2015, ce stabileşte termenii de vânătoare şi în acest sezon şi interzice vânatul iepurilor şi păsărilor de baltă.

DSCN4506

Lista de revendicări ale vânătorilor, care au fost formulate de conducerea societăţii republicane şi distribuită pentru semnare în raioane, conţine cerere să fie demis ministrul Valeriu Munteanu pentru că nu are pregătirea profesională potrivită, să accepte ministerul un dialog permanent cu reprezentanţii asociaţiilor vânătoreşti şi cu instituţiile de profil din Cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Vânătorii mai cer revizuirea interdicţiei Guvernului a vânatului iepurilor şi păsărilor acvatice migratoare şi acordarea din partea statului, prin Fondul Ecologic Naţional, a sprijinului financiar pentru proiecte de dezvoltare a faunei sălbatice în republică.

Faptul că interdicţia nu a fost urmată de o iniţiativă legislativă prin care ar fi introduse sancţiuni mai dure pentru braconaj, incluisiv confiscarea transportului auto, armelor şi uneltelor de braconaj, le trezeşte vânătorilor suspiciuni, precum că ministerul ar favoriza interesele unor oameni de afaceri.

Anatolie Filipescu, preşedintele subdiviziunii teritoriale a SVPM Criuleni, solicitat să comenteze la ce etapă se află soluţionarea disensiunilor dintre vânători şi conducerea ministerului, spunea că deocamdată nu este o soluţie, care să fie favorabilă vânătorilor, adică interdicţiile nu au fost ridicate.

Totodată Filipescu explică de ce vânătorii cred că HG contravine legii: „Activitatea societăţii se desfăşoară sub controlul Institutului de Zoologie al AŞM, în limitele Legii regnului animal. Noi numărăm efectivul iepurilor când se termină perioada de vânătoare şi în aprilie-mai se face recensământul păsarilor, a raţei şi fazanului. Dacă am văzut care e efectivul, după anumite formule stabilim prognoza şi înainte de deschiderea sezonului de vântătoare iarăşi facem recensământul, ca să vedem situaţia reală. Tradiţional pentru zona de centru, media necesară pentru reproducere este de 30-35 de iepuri la 1000 ha. Numărul de iepuri diferă de la zonă la zonă, şi depinde de existenţa fâşiilor de pădure, a fâşiilor de protecţie, prezenţa apei şi răpitorilor, de varietatea terenurilor agricole, etc. Dacă recensământul a stabilit că sunt mai mulţi de 35 de iepuri la o mie de hectare, avem dreptul să recoltăm din fondul de vănătoare doar diferenţa dintre cât trebuie şi cât avem. În anul curent recensământul iepurilor încă nu s-a desfăşurat, abia în noiembrie uremază să înceapă, de aceea încă nu putem spune, are temei Guvernul să ne interzică vânătoarea acestei specii sau nu. Ce se întâmplă dacă se interzice vânătoarea? Ea se interzice nouă, vânătorilor autiorizaţi, dar braconierii n-au nevoie nici de interdicţie, nici de bilet de vânătoare. Vânătorii autorizaţi nu au voie să extragă mai multe animale din circuit, decât permite situaţia. De exemplu, societatea vânătorilor din Bălţata de doi ani la rând primeşte câte două fâşii de crotare. Asta înseamnă că dacă s-au planificat două ieşiri la vânat, se permite extragerea din fondul de vânătoare a câte un iepure la tot grupul. Ceilalţi rămân pentru reproducere. Tot vânătorii au grijă să se păstreze fondul de reproducere, adică până la 25% din suprafeţele destinate vânătoriei, pe parcursul a trei ani, se declară zonă de linişte, unde este hrană şi adăpost, de care tot vânătorii au grijă să le asigure. Acestea sunt condiţiile în care se reproduc şi animalele, şi fazanii. Unii ne numesc ucigaşi, nimicitori, dar dacă efectivul de iepuri creşte până la 60 la 1000 de ha, se pierd cca 40-50% din livezile tinere, proprietarii de livezi nu-şi pot desfăşura activitatea”.

Anatiolie Filipescu spune că interdicţia s-a impus hoţeşte, în ultima zi înainte de deschiderea sezonului ca vânătorii să nu aibă timp să o atace: „Ministrul ne-a numit şi canibali, şi ucigaşi, şi terorişti, dar noi credem că în spatele hotărârii se ascund interese private, şi anume de a acapara fondurile de vânătoare în favoarea unor persoane, care să monopolizeze dreptul de a vâna pe aceste teritorii şi să le scoată la licitaţie, şi cine va fi „mai sărac” va putea să le cumpere, iar nouă vânătorilor ni se vor impune condiţii inacceptabile. Aşa s-a întâmplat în Romania, statul a dat în arendă pământuri, pe care noii arendatori le-au scurs de ce-a mai fost pe ele, după care reziliază contractele şi le dau distruse înapoi”.

Minstrul Mediului, Valeriu Munteanu, la început de octombrie, a scris pe blogul său personal, explicându-şi poziţia în următorul mod: „În statele europene vânătoarea este o ramură economică importantă. În Ungaria, spre exemplu, încasările din vânătoare şi turism cinegetic se ridică la circa 100 milioane euro pe an, grație taxelor şi impozitelor percepute. Republica Moldova (33.846 kmp) este un stat cam de trei ori mai mic ca suprafaţă şi populaţie decât Ungaria (93.030 kmp), aşa că ar avea potenţialul să încaseze cam o treime din cifra de afaceri a turismului cinegetic din Ungaria, doar că, din cauza monopolului unei asociații obștești, conduse de braconieri, bugetul public al Republicii Moldova nu încasează niciun ban direct din vânătoare.

Monopolul Societăţii Vânătorilor a dus la încălcarea tuturor regulilor şi la transformarea vânătoriei dintr-o artă şi un sport nobil, în banditism organizat. Pe lângă încurajarea braconajului, care a exterminat vânatul şi ameninţă biodiversitatea Republicii Moldova, conducerea SVPM dispreţuieşte şi regulile de folosire a armelor, ceeea ce duce la rănirea sau moartea unor oameni. Nu întâmplător, chiar săptămâna trecută la Basarabeasca au fost prinşi la braconaj însăși conducătorii organizației SVPM rationale”.

Ministrul face publică şi o interpelare a sa către Procuratura RM în care cere informaţii despre rezultatele investigaţiilor pe cazul cauzării leziunilor corporale unui cetăţean grav rănit în ochi, la una dintre vânătoriile, organizate în 2013, la care a participat înşuşi preşedintele Consiliului Republican al SVPM”, fratele acestuia fiind suspectat că ar fi comis eroarea şi ar fi rănit un om.

„Sunt dă părere că hotătârea va avea efect invers:  se va intensifica braconajul, ceea ce deja este vizibil. Eu sunt un brigadir şi mă aflu pe câmpuri des şi vedem în fiecare an situaţia asta. Noi nu avem dreptul să ieşim seara cu armele, să oprim braconierii. Ei vin bine echipaţi, cu arme şi Jeep-uri, sunt străini, nu-i cunoaştem. Acum vânătorii nu au voie să împuşte iepuri, dar ei oricum vor fi vânaţi. Părerea mea este că vânătoarea deschisă nu va afecta mediul în măsura în care ne aşteptăm să fie afectat de braconieri. Nu mai avem nici o motivaţie să ieşim la acele lucrări, pe care le făceam până acum gratis: să facem adăposturi, hrănitori, să le punem hrană animalelor şi păsărilor pe timp de iarnă, să achităm cotizaţii din care să cumpărăm pui şi să-i creştem”, susţine Valeriu Rabei, vânător din Cimişeni.

S. Cernov

Comments

comments

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *